Lumea se pregătește de alegeri complexe și cu un mare impact pe viitor, însă aceste alegeri găsesc societatea occidentală nu doar divizată, ci și radicalizată:
tocmai pentru că subiectele sensibile – cum sunt efectele în societate ale ideologiilor dezintegratoare – lipsesc de pe agendă (pentru a evita adâncirea faliilor create în ultimele două decenii), preluăm, mai jos, integral, un articol din CRONICILE Curs De guvernare nr. 79, pentru a-l pune la și la dispoziția cititorilor care nu au cumpărat revista. (Integral: întrucât revista CRONICILE Curs De Guvernare este exclusiv print și are un conținut diferit de cel al platformei de analiză cursdeguvernare.ro – de obicei preluările se fac numai la nivel de fragmente).
Mai jos – analiza, cu date și rapoarte citate de Financial Times:
***
Unul dintre cele mai bine stabilite modele în măsurarea opiniei publice este că fiecare generație tinde să se miște unitar în ceea ce privește politica și ideologia sa generală. Membrii săi împărtășesc aceleași experiențe formative, ating marile repere ale vieții în același timp și se amestecă în aceleași spații. Deci, cum ar trebui să înțelegem rapoartele conform cărora Generația Z este hiperprogresivă în anumite probleme, dar surprinzător de conservatoare în ceea ce privește altele?
Răspunsul oferit de Alice Evans, cercetător asociat la Universitatea Stanford și unul dintre cei mai importanți cercetători în acest domeniu, este că tinerii de astăzi sub treizeci de ani trec printr-o mare divergență de gen, femeile tinere sunt într-o tabără și bărbații tineri în alta.
Concluzia evidentă: Generația Z conține de fapt două generații, nu una singură, potrivit analizei citate de FT.
Surprinzătoare decalaje ideologice între bărbați și femei din aceeași generație
În țările de pe fiecare continent, există un decalaj ideologic între tinerii bărbați și tinerele femei. Zeci de milioane de oameni care locuiesc în aceleași orașe, au locuri de muncă similare, împart aceleași săli de clasă sau chiar case nu se înțeleg unii cu alții.
În SUA, datele Gallup arată că, după decenii în care ambele sexe au fost răspândite aproximativ în mod egal între viziuni liberale și conservatoare, femeile cu vârsta între 18 și 30 de ani sunt acum cu 30 de puncte procentuale mai liberale decât contemporanii lor de sex masculin. Acest decalaj , arată aceleași date, s-a format în doar șase ani.
De asemenea, Germania arată acum o diferență de 30 de puncte între bărbații tineri din ce în ce mai conservatori și contemporanii lor cu tendințe progresiste, iar în Marea Britanie diferența este de 25 de puncte. În Polonia, anul trecut, aproape jumătate dintre bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 21 de ani au susținut partidul de dreapta Confederație, comparativ cu doar o șesime dintre femeile tinere de aceeași vârstă.
În afara Occidentului există și mai multe și mai mari diviziuni. În Coreea de Sud există acum o prăpastie între bărbați și femei, o situație similară există și în China. În Africa, Tunisia arată același model.
Declanșatorul cheie: mișcarea #MeToo
Există un numitor comun pentru fiecare țară enumerată mai sus: această scindare dramatică este fie exclusivă pentru generația mai tânără, fie mult mai pronunțată decât în rândul celor cu vârsta de peste treizeci de ani.
Mișcarea #MeToo a fost declanșatorul cheie, dând naștere unor valori extrem de feministe în rândul tinerelor femei care s-au simțit împuternicite să se pronunțe împotriva nedreptăților la care au fost supuse femeile vreme îndelungată.
Acea scânteie a găsit teren propice mai ales în Coreea de Sud, unde inegalitatea de gen rămâne puternică, iar misoginismul este comun.
Lipsa de valori comune ale unei generații duce la scindarea societății
La alegerile prezidențiale din 2022 din țară, în timp ce bărbații și femeile mai în vârstă au votat conservator, tinerii din categoria 18-21 de ani au trecut în spatele partidului de dreapta Puterea Poporului, iar tinerele din aceeași categorie de vârstă au susținut Partidul Liberal Democrat în număr aproape egal.
Situația din Coreea este una extremă, care ar trebui să servească drept avertisment pentru alte țări cu privire la ceea ce se poate întâmpla atunci când bărbații și femeile se despart ca ideologie: societatea devine una ruptă în două. Rata căsătoriilor a scăzut, iar natalitatea a scăzut brusc, la 0,78 nașteri per femeie în 2022, cea mai scăzută dintre toate țările lumii.
Diferențele ideologice se extind acum dincolo de chestiunea valorilor feministe
La șapte ani de la explozia inițială #MeToo, divergența de gen în atitudini a devenit ”autosusținută”.
Datele sondajului Gallup arată că în multe țări diferențele ideologice se extind acum dincolo de chestiunea valorilor feministe. Diviziunea clară între progresiști și conservatori în ceea ce privește hărțuirea sexuală pare să fi cauzat o realiniere mai largă a tinerilor bărbați și femei în tabere conservatoare și, respectiv, liberale și pe alte probleme.
În SUA, Marea Britanie și în Germania, femeile tinere ocupă acum poziții mult mai liberale în ceea ce privește imigrația și justiția rasială decât bărbații tineri, în timp ce grupurile de vârstă rămân egale.
Tendința în majoritatea țărilor a fost cea a femeilor care se deplasează ideologic ”la stânga” în timp ce bărbații stau pe loc, dar există semne că bărbații tineri se deplasează activ ”la dreapta” în Germania, de exemplu, unde tinerii de astăzi sub 30 de ani se opun mai mult imigrației decât bătrânii, alimentând astfel creșterea extremei drepte în ultimii ani.
Probabil impact în viitor
Ar fi simplu să spunem că aceasta este o fază care va trece, dar decalajele ideologice nu fac decât să crească, iar datele arată că experiențele formative sunt greu de scuturat. Toate acestea sunt agravate de proliferarea smartphone-urilor și a rețelelor sociale: tinerii bărbați și femeile stau din ce în ce mai mult în spații separate și experimentează culturi separate.
Prea des, opiniile tinerilor sunt trecute cu vederea din cauza ratelor scăzute de participare politică, dar această schimbare ar putea influența generațiile viitoare, cu un impact mult mai important decât simpla numărare a voturilor.
(Citește și: ””#populism” – Au apărut CRONICILE NR. 79. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)
(Citește și: ”Interviu Aslak Berg / Nu e deglobalizare: superputerile lumii își reașează piesele pe tablă. Să ne adaptăm la o lume cu mai multe conflicte”)
(Citește și: ”Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute”)
***
