Miruna Vlad a afirmat în cadrul Conferinței CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reutilizarea și reciclarea electronicelor și a materialelor industriale” de pe 3 octombrie 2023 că în România urmează o perioadă de ample reforme legislative în materie de mediu, majoritatea impuse de legislația UE. Pe lângă acestea, reprezentantul NNDKP a menționat și nevoia de clarificare și actualizare a procedurilor de autorizare de mediu- vorbim atât de autorizarea simplă cât și de cea integrată – unde avem lege din 2013, cu metodologie veche, neactualizată.

”De asemenea, sunt necesare clarificări de concepte precum încetarea statutului de deșeu, norme de punere în aplicare a legislației privind biomasa sau compostul. În plus, cred că avem nevoie de un cadru în care să fie corect stabilită răspunderea fiecărui actor pe lanț pentru propriile sale fapte- producători, OIREP-uri sau organizații similare ce asigură îndeplinirea în numele producătorului a răspunderii extinse pentru ceea ce introduc în piață”, a mai menționat Miruna Vlad.

Cele mai importante declarații:

• Pentru asigurarea tranziției la economia circulară, în acestă perioadă și în anii care urmează, ne vom afla sub imperiul unor serii de reforme legislative în domeniul protecției mediului, reforme care vor avea un impact semnificativ asupra modului în care organizațiile își desfășoară activitățile pentru a asigura obiectivele de circularitate.
• O parte dintre aceste inițiative deja au fost demarate începând cu 2022, dar mai urmează multe altele în perioada următoare. Schimbările acestea vin din mai multe direcții și, după cum bine ne-am obișnuit, presiunea pentru schimbare vine în primul rând de la nivel european. În acest sens menționez PNRR și tot ceea ce este necesar pentru atingerea jaloanelor din PNRR.
• Un prim jalon, care a fost bifat în septembrie anul trecut a vizat adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară, iar următorul pas în această direcție îl reprezintă adoptarea Planului de acțiune pentru economia circulară, potrivit jalonului trebuind să fie adoptat în al treilea trimestru din acest an.
• Planul se află în stadiu de proiect. A fost pus pentru prima dată în dezbatere publică în decembrie anul trecut, iar potrivit informațiilor disponibile, la începutul lunii septembrie a fost adoptată decizia etapei de încadrare a acestui draft de plan, urmând ca acesta să fie adoptat prin HG fără să se emită un aviz de mediu. Concret, acest lucru înseamnă că ministerul a considerat că nu este necesară elaborarea unui raport de mediu cu privire la efectele propuse de planul de acțiune.
• Mi se pare interesant de punctat la planul în discuție este că prevede elaborarea unei strategii de implementare secvențiala a măsurilor considerate prioritare, pornind cu o prioritizare în funcție de orizontul de timp, surse de finanțare disponibile și entități responsabile.
• Un alt aspect important de punctat vizavi de demersurile sub umbrela PNRR – au început să apară ghiduri de finanțare care vizează sistemele integrate de management al deșeurilor, colectarea prin aport voluntar, insule ecologice digitalizate, instalații de reciclare și multe altele.
• Dar este foarte important să avem în vedere că orice timp care se pierde în îndeplinirea jaloanelor PNRR circumscrise economiei circulare se adaugă timpului de reglementare și timpului necesar de autorizare a proiectelor care se vor implementa.
• Corelativ cu planul de acțiune și strategia pentru economie circulară la nivel național și cumva revenind la nivel european este important de amintit că avem și un plan de acțiune al UE privind economia circulară, primul fiind adoptat în decembrie 2015 și reformat în martie 2020.
• Acest plan de acțiune la nivel european vizează mai multe sectoare decât cele considerate prioritare la nivel național, ceea ce înseamnă că nu este exclus ca anumite modificări legislative să fie accelerate de faptul că ele trebuie implementate  în planul național pentru a asigura transpunerea și implementarea evoluțiilor legislative la nivel european, chiar dacă ele sunt în anumite sectoare care nu au fost incluse printre cele prioritare în planul național.
• Apropo de inițiativele legislative la nivel european, cea mai recentă știre din domeniu este de la sfârșitul lunii septembrie, un proiect de decizie adoptat de Comisie pentru restricționarea utilizării de micro plastice adăugate în produse care fac obiectul legislației REACH. Obiectivul acestei decizii ar fi împiedicarea eliberării în mediu a aproximativ o jumătate de milion de tone de micro plastice.
• O altă inițiativă, deja menționată, vizează Regulamentul privind bateriile și deșeurile de baterii- deja adoptat, aplicabil începând cu luna februarie 2024 cu anumite excepții. De asemenea, dintre propunerile la nivel european de dată mai recentă menționez propunerea de Directivă cadru privind deșeurile textile, care a fost publicată în iulie.
• Printre principalele schimbări propuse menționez schemele de răspundere extinsă ale producătorului, care devin obligatorii pentru produse textile și produse conexe acestora. Producătorii de textile vor trebui să se înscrie într-un registru și să desemneze o organizație care să implementeze obligațiile lor. Se stabilesc și obiective specifice pentru colectare separată a deșeurilor textile și transportul deșeurilor textile.
• În lunga listă a inițiativelor la nivel european mai este propunerea Comisiei de Regulament pentru cerințe de circularitate la proiectarea vehiculelor și pentru scoaterea din uz- publicat tot în iunie. Altă propunere- Regulamentul ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, care include și instituirea unui SGR. Acesta este elementul cu care ne putem mândri și lăuda, avem deja cadrul național de reglementare.
• Revenind la nivel național, și separat de ceea ce va trebui să fie implementat și transpus în legislația națională legislația europeană, mai sunt câteva aspecte relevant de a fi adresat la nivel național pentru implementarea ajustărilor necesare ajustării circularității în economie. În acest sens menționez nevoia de clarificare și actualizare a procedurilor de autorizare de mediu- vorbim atât de autorizarea simplă cât și de cea integrată- unde avem lege din 2013, cu metodologie veche, neactualizată.
• De asemenea, sunt necesare clarificări de concepte precum încetarea statutului de deșeu, norme de punere în aplicare a legislației privind biomasa sau compostul. În plus, cred că avem nevoie de un cadru în care să fie corect stabilită răspunderea fiecărui actor pe lanț pentru propriile sale fapte- producători, OIREP-uri sau organizații similare ce asigură îndeplinirea în numele producătorului a răspunderii extinse pentru ceea ce introduc în piață.

Partenerii conferinței:

• Asociația „Berarii României”
• Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) 
• Asociația OIREP Ambalaje 
• NNDKP 
• RETIM și RER Group 
• RetuRO 
• ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie
• Sistemul Național de reciclare a Bateriilor – SNRB 
• Tomra