IT-ul – cu spectaculoasă lui creștere anuală – e doar o parte din vastele zone de inovație pentru care România are un potențial uriaș.
În lipsa unei strategii practice în privința Cercetării-Inovării – așteptate de analiști de ani de zile – companiile românești al căror succes se bazează pe inovare s-au îndreptat spre universități: ceea ce se face în acest moment în inovare și cercetare pe această colaborare se bazează.
Bani sunt, finanțările europene sunt previzibile pentru câțiva ani, iar optimismul investitorilor privați și al antreprenorilor e debordant: toată lumea simte că economia europeană e în resetare și că e un tren bun pentru România.
La Conferința CDG ”Inovația și cercetarea – ”Made in” sau ”made by România”?” organizată marți, 22 noiembrie, CursDeGuvernare a încercat să identifice ramurile în care inovația a luat locul activităților de simplă manufactură, unde putem stimula și valoriza cercetarea și cum putem accelera creșterea valorii adăugate proprii. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale lui Marcel BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, reieșite din discuție.
Cele mai importante declarații ale ministrului:
- Proiectele care sunt finanțate începând cu perioada 2021-2027 pentru mediul de afaceri, parteneriate între mediul de afaceri și institutele de cercetare sau cele dedicate institutelor de cercetare au această componentă de inovare. Proiectele, indiferent de beneficiar, trebuie să aibă inovarea ca activitate inclusă în proiecte. Este o șansă formidabilă pentru activitățile de business ca prin inovare să poată să își consolideze poziția în piață și să reușească ca în această luptă acerbă pentru supraviețuire să identifice prin inovare acele puncte care fac mediul nostru de afaceri mai competitiv.
- Din acest punct de vedere, obiectivul de politică UE numărul 1 din perspectiva fondurilor nerambursabile este dedicat în exclusivitate specializării inteligente. Aici găsim că proiectele care urmează să fie finanțate trebuie să aibă componentă de inovare clar identificată. Apoi, tot ce înseamnă activități în cadrul proiectelor să fie clar identificate pentru a putea fi finanțate. Pentru a deschide perspectiva inovării noi am avut o inițiativă prin care am încercat, împreună cu Ministerul Cercetării, să punem bazele parcurilor de specializare inteligentă, respectiv a acelor parteneriate între instituțiile publice locale, institute de cercetare și mediul de afaceri pentru ca rezultatele inovării să poată prinde contur, să intre în piață.
- Un accent deosebit în negocierile purtate cu Comisia Europeană pentru a închide Programele Operaționale din perspectiva Cercetării și a Inovării a fost pus pe componenta de transfer în piață a rezultatelor cercetării. Vremea aceea în care discutam de cercetare de laborator a cam trecut. Din perspectiva politicii de coeziune și a fondurilor europene nerambursabile, accentul se pune acum pe transferul în piață al rezultatelor cercetării. Sperăm să putem anunța în curând aprobarea Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente financiare- POCIDIF. Sperăm să anunțăm aprobarea proiectelor strategice de cercetare, cel puțin 2 le consider de mare importanță pentru România.
- Primul: hidrogen- activități de cercetare inovare în domeniul hidrogenului, iar din această perspectivă cred că proiectul trebuie să ducă nu doar la soluții de obținere a hidrogenului, ci și în transferul rezultatelor în piață. Al doilea: semiconductori și aplicații în economia României.
- Ambele proiecte au buget cumulat de peste 250 milioane euro, ceea ce va face ca ele să genereze impact în economie și sperăm să culegem roadele rezultatelor cercetării. Acestea sunt noutățille din perspectiva alocării fondurilor din Programul Operațional Regional, proiecte destinate mediului de afaceri. Poate fi pasul nostru de consolidare a economiei românești în context european, de orientare a resurselor către zone de interes strategice.
- Cred că este un punct de cotitură pentru activitatea de cercetare. Mai avem și fonduri destinate Digitalizării.
- Pe de altă parte, în Programul Operațional Tranziție Justă, mai puțin cunoscut. Aici avem 2,5 miliarde euro destinați creării de locuri de muncă și atragerii de investiții, accentul rămâne pe specializare inteligentă, pe mix-ul cercetare și inovare/transfer în piață al rezultatelor cercetării. Am avut multe discuții cu Comisia Europeană, iar problema asta a transferului rezultatelor cercetării în piață a fost de importanță strategică. Dacă nu avem IMM-ul partener în proiectele pe care le discutăm cu Comisia finanțarea nu poate avea loc. Cu cele peste 2 miliarde euro alocați prin POCIDIF și POR sper ca inovarea să fie șansa noastră pentru schimbarea de paradigmă în economia României, la consolidarea poziției în piață.
- Este o provocare și pentru mediul de afaceri, care trebuie să fie mai preocupat de inovare. Am recomandat autorităților de management să nu mai avem în același looc proiectele generale cu cele care vizează robotica, etc. Este bizar să evaluezi un proiect care presupune achiziția de roboți cu unul care presupune achiziția de escavatoare. E atipic, nu cred că e o folosire judicioasă a fondurilor pe care le avem la dispoziție.
- Eu am recomandat Ministerului Cercetării ca legea inovării și reglementarea întregului sistem al inovării să fie pe masa Guvernului pentru că există potențial de creștere substanțială în acest domeniu pentru că este șansa noastră de succes…
Conferința integrală:
Parteneri:
Parteneri de comunicare:
ACUE – Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie | Ambasada Greciei – Embassy of Greece in Bucharest – Economic & Commercial Affairs | AOAR (Asociația Oamenilor de afaceri din România) | APAR Asociația pentru Antreprenoriat din România | BEROCC (Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commerce) | BRCC (British Romanian Chamber of Commerce ) | Camera de Comerț și Industrie Israel-România | Camera de Comerț și Industrie Romano Germana | CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin) | Confederația Patronala Concordia | CNIPMMR ( Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) | Cowork Timișoara | Euractiv | Innovation Labs | Patronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM / AOAR | Project-E | Romanian Business Leaders – RBL | RePatriot| Rethink Romania | RFI (Radio France International) | Smart Everything Everywhere | Tech Lounge | Ține de noi | Transilvania IT Cluster (Cluj)
Un răspuns
Sunt dezolat ca abia azi pot sa ma exprim despre ideile lansate de acest domn ministru in luna noiembrie 2022, dar abia am aflat despre ele si…nu pot sa tac. Incep prin a pune o intrebare de bun simt: ce stie un ministru al cercetarii CARE NU A FACUT CERCETARE SERIOASA VREODATA, IN VREUN DOMENIU CU ADEVARAT INOVATIV, cum si pentru ce trebuie alocate fondurile alocate unei cercetari de la care se asteapta atat de mult pentru viitorul economiei romanesti ? Toata lumea trancaneste despre formidabilul domeniu al IT, despre digitalizare si alte asemenea, dar acestea NU sunt domenii prioritar de cercetare pt Romania, ci aplicative, fii9nd deja dezvoltate in alte „tari de soare pline”. Are cineva cunostinta, de exmplu, despre felul in care – in SUA de exemplu – inovarea se face,a deseori, in companii comerciale, care vin apoi sa ceara cercetarii lamurirea proceselor ce stau la baza inovatiei lor, care intelegere a proceselor fundamentale poate duce la multe alte inventii si inovatii de mare valoare economica ? E doar una din multele intrebari care trebuie puse cu insistenta pt a ne putea orienta pe calea finantarii unei adevarate cercetari performante (pt economie, dar nu numai) in Romania.
Alta intrebare: stie cineva ca directorii institutelor de cercetare romanesti actioneaza cu precadere avand in vedere interesul lor rstrans, personal si al unui grup restrans de fideli in ceea ce priuveste propunerea de proiecte de cercetare ? Cum se poate anula efectul nociv al acestei stari de fapt ?
Alta intrebare: stie cineva sau isi pune problema impunerii de catre statul finantator al cercetarii a unor conditii sine qua non de cordare a fonduriloe, criterii care sa orienteze tematica cercetarii inspre aplicabilitate avansata si imediata a rezultatelor ? Toata lumea cade in extaz in fata numarului de articole publicate in reviste de prim rang, dar este acest criteriu indeajuns de folositor in perspectiva dezvoltarii Romaniei ? Desigur, publicatiile in reviste stiintifice de top sunt binevenite pt prestigiul PERSONAL si , implicit, al tarii, atestand capacitatea de a „cerceta”, dar este asta tot cee ce ne trebuie pentru dezvoltarea Romaniei ? Cata vreme nu este impusa si o „cota” de teme de cercetare vizand direct rezolvarea unor teme de top legate direct de perspectiva dezvoltarii economiei tarii prin mijlocirea acestor teme, banii cheltuiti vor merge in continuare in folosul exclusiv al persoanelor si nu al Romaqniei, asa cum s-a intamplat permanent in toti anii de dupa Revolutie.
Cum putem actiona pt desfiintarea efectelor acestei minciuni prin care interese personale sunt viclean mascate , la finantarea publica, sub masca interesului public al dezvoltarii tarii ?