”Dacă deficitul bugetar este mare și apare un fenomen extern negativ, noi vom fi într-o poziție dificilă. Așa am fost aproape în toate cazurile: în 1996, în 2008, în pandemie. Sperăm că nu va fi din nou un eveniment extern negativ care să ne prindă pe picior greșit”, constată Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”, de marți, 7 noiembrie 2023.
”Noi tindem, prin modul în care acționăm, să demonstrăm că avem un mare respect pentru ceea ce se numește o rațiune a minții celor din birouri și tindem să negăm o rațiune cu mult superioară, rațiunea pieței. (,,,) În clipa în care reducerea deficitului bugetar devine scop cu orice preț, atunci, deja tindem să avem o problemă, pentru că orice dezechilibru dintre puterea economică și cea politică se transferă mai întâi în inflație, care izbucnește, și apoi urmează o serie de alte consecințe ce finalizează cu reducerea libertății economice, care este baza libertății politice. Sper ca România să nu ajungă din nou acolo”, a afirmat marți consilierul Lucian Croitoru.
Principalele declarații:
- Nu sunt aici în calitatea de consilier al guvernatorului BNR, ci ca economist.
- Prezentarea mea va avea trei puncte asupra cărora mă voi concentra.
- Primul punct îl pot sintetiza în ideea „Faceți loc sectorului privat. Deficitul bugetar nu este, în esența lui, nimic altceva decât un excedent de cerere al sectorului public în raport cu oferta din economie. Când acest deficit devine excesiv, prea mare, el, în mod inevitabil, utilizează resurse pe care altfel ar fi putut să le utilizeze sectorul privat, cel care dezvoltă economic țara și care produce cea mai mare parte din creșterea economică.
- Am să vă dau un exemplu. Înainte de 2008, aveam un deficit al contului curent al balanței de plăți a României de aproximativ 11 – 12% din PIB, iar două treimi din el era produs de sectorul privat, cealaltă treime fiind generată de sectorul public. Una dintre căile pe care sectorul public ar fi putut atunci să o urmeze, pentru a sprijini și mai mult dezvoltarea economică fabuloasă ce a avut loc între 2004 – 2008, ar fi fost aceea ca sectorul public să se retragă. Guvernul să se retragă într-un deficit din ce în ce mai mic. De exemplu, Bulgaria a mers până acolo încât a produs surplusuri de 2 – 3% din PIB. Astăzi, vedem că aproape în întregime, deficitul de cont curent al României este dat de deficitul bugetar. Asta nu înseamnă că urmăm o politică neapărat înțeleaptă și, în orice caz, nu facem loc sectorului privat, atât cât ar trebui.
- Vreau să spun de la început: faptul că Guvernul a venit cu un pachet fiscal care reduce deficitul bugetar cu aproximativ 0,1% în 2023 și cu un punct procentual în 2024 este în sine un lucru bun, exact din această perspectivă – reduce din acest excedent de cerere care se transferă, în foarte multe cazuri, în inflație. Problema este că, dacă deficitul bugetar este mare și apare un fenomen extern negativ, noi vom fi într-o poziție dificilă. Așa am fost aproape în toate cazurile: în 1996, la final, am avut un deficit mare, a fost criza asiatică și ne-a prins pe picior greșit; din nou, în 2008, am fost exact în această poziție, cu un deficit bugetar foarte mare, criza globală ne-a prins din nou pe picior greșit; la fel s-a întâmplat și în pandemie și faptul că reducem acum deficitul este un pas spre a ne poziționa corect. Și sperăm că nu va fi din nou un eveniment extern negativ care să ne prindă pe picior greșit. Dar, așa cum voi spune spre final, este departe acest program de a fi ceea ce este în totalitate necesar pentru a ajunge într-o poziție bună în cazul unui eveniment extern negativ.
- A doua idee: Să reducem deficitul bugetar într-un mod înțelept. În timp ce reducem deficitul bugetar, nu orice reducere este una sănătoasă. În principiu, ar trebui urmate reguli fiscale bune, atunci când reducem deficitul, și ar trebui să avem ca obiectiv primordial să nu alterăm valori ce operează în societate și de a căror prezență depinde, în esență, democrația noastră. Vreau să dau ca exemplu două astfel de valori. Una dintre ele este libertatea de acțiune individuală, a fiecăruia dintre noi sau a unor firme. Cea de-a doua este rațiunea. Noi tindem, prin modul în care acționăm, să demonstrăm că avem un mare respect pentru ceea ce se numește o rațiune a minții celor din birouri și tindem să negăm o rațiune cu mult superioară, rațiunea pieței. Piață suntem noi toți, la un loc, firme sau persoane fizice. Când facem aceste lucruri, trebuie să avem grijă să nu afectăm acest echilibru, să nu alterăm acest echilibru foarte fin care se află între puterea economică a sectorului privat și puterea politică. În clipa în care reducerea deficitului bugetar devine cu orice preț, atunci, deja tindem să avem o problemă, pentru că orice dezechilibru dintre puterea economică și cea politică se transferă mai întâi în inflație, care izbucnește, și apoi urmează o serie de alte consecințe ce finalizează cu reducerea libertății economice, care este baza libertății politice. Sper ca România să nu ajungă din nou acolo. Dar, dacă nu se întrerupe acest lanț, un lanț imaginar, și nu spun că noi suntem pe acel lanț, dar un lanț care a fost de multe ori, în realitatea multor țări europene, am putea ajunge să avem probleme cu însăși libertatea politică.
- A treia idee: Câteva referiri la riscurile pentru deficitul bugetar, legat de pachetul fiscal. El reduce deficitul, în teorie, cu un punct procentual, adică îl duce spre 4,7%, în anul 2024. Există câteva riscuri la acest scenariu. În primul rând, avem de implementat o lege a pensiilor. Ea este o condiție pentru a accesa plata a patra din PNRR. Condiționează însăși modificarea legii așa cum o vrem noi, pentru a elimina inegalitățile dintre cohortele de pensionari. Un impact ale acestei legi este undeva între 0,7 – 0,8 puncte procentuale din PIB. Acum știm că Guvernul intenționează să implementeze legea de la 1 septembrie 2024, ceea ce reduce cumva din riscuri. Aplicarea ei mai devreme ar fi fost o problemă. Nu putem exclude nici aplicarea ei mai târzie, pentru că s-ar putea, tehnic, să fie necesar acest lucru.
- Al doilea risc vine de la Legea salarizării unitare. În primul rând, această lege nu este concepută, deocamdată nu știm cum arată, dar este clar că se intenționează să fie și probabil că va fi. Într-un an electoral, cum este anul 2024, riscul să crești salariile într-un domeniu, ați văzut că a existat o discuție despre factura ce va fi decontată de sectorul Educație. Bineînțeles că ar putea fi un efect în lanț și am putea, numai din acest derapaj, să anulăm tot ceea ce face pachetul fiscal în prezent.
- Mai menționez un singur risc. Cel referitor la o decizie privind acciza pe combustibil, pe carburant, și anume revenirea ei, în 2024, la formula normală de calcul, adică la o creștere de 34% față de anul trecut. Dacă se va prelungi această aplicare, iarăși, pachetul fiscal va deveni insuficient în 2024.
Sesiunea de Q&A:
Întrebare: Poate fi cuantificat un raport între contribuția economiei antreprenoriale la buget și ce primește ea de la stat?
Răspuns: Răspunsul este sigur da. Nu am acum o cifră pregătită. Ea depinde foarte mult de ipotezele pe care le așezi în spatele calculului.
Întrebare: Credeți că România duce o politică pro-ciclică în mod deliberat sau e doar un hazard sau o disperare când apar deficite foarte mari?
Răspuns: Referitor la prociclicitate, să știți că, în general, țările care nu sunt cu adevărat dezvoltate, iar România aspiră să fie o țară dezvoltată, au practicat politici fiscale prociclice. Dar, se poate întâmpla și la case mai bune. De exemplu, SUA au practicat în timpul administrației Donald Trump politici prociclice.
Noi, cred că le practicăm din două motive. Un motiv este faptul că politicienii nu înțeleg cu adevărat ce înseamnă această prociclicitate. Esența ei este că, odată ce o practici în timpuri bune devine inevitabilă în timpuri rele, când ai vrea să nu o mai practici. Cumva, este autoconstrângătoare. Al doilea motiv – din populism. Chiar dacă politicienii înțeleg, suntem în acel stadiu de dezvoltare financiară la nivelul populației încât e mai convenabil să o utilizeze, decât să nu o utilizezi, deși are costuri pentru populație.
Partenerii evenimentului:
- Academia de Studii Economice București – ASE
- Alpha Bank
- Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
- Biriș Goran SPARL
- Deloitte
- eMAG
- INACO – Inițiativa pentru competitivitate
- JTI
- Raiffeisen Bank
