Sistemul de garanție-returnare (SGR), prin care băuturile vor adăuga 50 de bani sub formă de garanție la prețul produselor – sume care pot fi recuperate la returnarea ambalajului în magazine – a făcut deja primii pași. În statele în care a fost implementat, sistemul a dus la reciclarea în medie a peste 90% din peturi, sticle și doze.
Nu e vorba numai de bani: o întreagă industrie a reciclării și protejării mediului se poate construi, în care toată lumea e implicată: de la producătorii, retailerii, și consumatorii finali ai produselor, până la reciclatori și furnizorii de tehnologie specifică, toată lumea este angrenată în așa numita economie circulară.
Unde e România azi, ce decalaje există între ea și statele vestice sau vecine, care sunt problemele de la legislație la mentalitate – în cadrul Conferinței CDG ”Economia reciclării – decalajele pe care trebuie să le recupereze România” (25.01.2022). Decidenți, experți și jucători în piețele implicate în problema reciclării au făcut un desen al momentului în care a ajuns implementarea SGR și o listă cu necesarul pentru pașii următori.
Îți prezentăm cele mai importante declarații ale Doiniței MIHAI, Vice President Governmental Affairs Eastern Europe South, TOMRA, în cadrul conferinței:
Cele mai importante declarații:
- Dinamica SGR în Europa: dacă aveam până acum acea hartă clasică cu cele 10 state care au implementat un program de garanție, în acest moment avem 11. Ultima care s-a alăturat este Slovacia. Sunt o mulțime de alte state , printre care și România, care au luat decizia politică și momentan dezvoltă cadrul legislativ de implementare a SGR. Vorbim de 13 state pentru care motivația principală este legislația europeană și obiectivele ambițioase recent menționate.
- Avem și state din afara UE, Turcia, Republica Moldova, care se gândesc să implementeze aceste sisteme pentru ambalaje. Până în 2025 avem o listă de 23-24 de state care au decis sau analizează introducerea unui SGR. Ne bucurăm că cetățenii europeni vor avea acces la sisteme de reciclare în care totul va deveni facil. Pe de altă parte, trebuie să ne responsabilizăm, să ne gândim cu mare atenție la pașii care vor urma și să optimizăm procesele.
- Dacă vorbim de sincope, de la concept la implementare apar tot felul de provocări, de întrebări, pe care alte state le-au rezolvat. Avem oportunitatea de a învăța din greșelile altora.
- De la cele mai întrebări simple- de unde luăm camioane de transport, avem capacitate logistică să implementăm sistemul, sunt gata echipamentele la timp? Iată, România și-a propus termenul de octombrie 2022- vor fi magazinele gata de implementare? Trebuie să obțină magazinele care vor organiza punctele de returnare autorizații de construire și de mediu? – aici avem un exemplu pozitiv din Scoția, unde actorii cu responsabilități în implementarea sistemului au beneficiat de suportul autorităților și s-a exceptat obținerea autorizațiilor de construire și de mediu- o procedură greoaie- pentru a fluidiza procesul.
- Trebuie să folosim experiența altora. De exemplu, calendarul de implementare folosit de Letonia, care a reușit să implementeze procesul în mai puțin de un an și jumătate de la apariția legii. Dacă facem o paralelă cu calendarul lor, ce ar fi trebuit să se întâmple deja în România, întrucât mai sunt doar 8 luni până la termenul de octombrie 2022 menționat în legislație? Administratorul de sistem ar fi discutat deja cu comercianții și ar fi clarificat deja care sunt volumele de ambalaje, care e metoda de preluare, ar fi parcurs deja etapa de semnare a contractelor, ar fi discutat cu producătorii de echipamente…
- Ar fi avut deja licitații organizate, ar fi identificat spațiile pentru centrele de numărare, ar fi început discuțiile cu procesatorii de materiale. Una dintre cele mai spinoase probleme: alegerea furnizorului soluției IT, s-ar fi selectat agențiile de media pentru campanii de comunicare. Unde suntem noi astăzi, rămâne de văzut. Rămâne să aflăm ce pași au fost parcurși, care sunt impedimentele, provocările și daca pot fi identificate soluții.
- O întrebare frecventă: putem livra tehnologia într-un termen atât de scurt? Strict din punctul de vedere al companiei noastre, există capacitate și soluții tehnologice pentru a asigura întreaga piață din România, important este să știm când. Trebuie o comunicare transparentă.
Sesiunea de Q&A:
Ce facem cu ambalajele pentru care nu se acordă garanții?
Din punctul nostru de vedere, SGR nu este o destinație finală, ci el trebuie integrat cu sistemele existente de management al deșeurilor, iar deșeurile de alt gen trebuie integrate cu politicile ce vizează alte tipuri de deșeuri. Există state care au făcut inteligent această integrare, un exemplu potrivit este Norvegia, care asigură partea de management a deșeului municipal, cu rezultate foarte bune. Și România poate oferi soluții fiabile în acest domeniu, răspunsul stă în buna gestionare a deșeului municipal prin adaptarea tehnologiilor.
Există suficientă capacitate de producție pentru toate statele care au nevoie de SGR?
Peste 20 de state discută implementarea SGR și, fără îndoială, nevoile acestora se vor suprapune. Dimensiunile companiei noastre ne ajută în acest sens, avem nevoie să planificăm, dar avem capacitatea să livrăm echipamente în mai multe state simultan. Încă o dată, organizarea este extrem de importantă: dacă știm cu luni înainte pentru noi este ușor.
Prezentare scrisă:
- Harta europeană a sistemelor de garanție-returnare implementate
- Calendarul implementării SGR în Letonia
Conferința integrală:
Parteneri:
RER Group, TOMRA, Fepra, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), Asociația „Berarii României”, Auchan, ARAM – Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu, Farmec, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate
Parteneri de comunicare:
Ambasada Sustenabilitatii in Romania (ASR), Asociația ”Ține de noi”, BRCC (British Romanian Chamber of Commerce), Coaliția pentru Economie Circulară, Confederația Patronală Concordia, Euractiv, Project-E, RFI România, RBL – Romanian Business Leaders, Viitor Plus, WWF Romania (World Wide Fund for Nature)