Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a prezentat marți planurile guvernamentale care împing România ”să devină și să continue ceea ce a fost și în trecut: un pol de stabilitate, de securitate energetică în regiune”.
Între proiectele enumerate de Dan Drăgan în cadrul Conferinței CDG ”România și noua ordine energetică europeană: rolul, locul, businessul”, organizată marți la Palatul Parlamentului, se numără cablul submarin de energie Azerbaidjan-Georgia-România, al cărui studiu de fezabilitate va fi finalizat în 12 luni și o serie de rețele de tranzit energie din Grecia și Turcia.
România va miza în continuare pe energie nucleară, cu extinderea capacității de la Cernavodă și instalarea de reactoare mici modulare.
În plus, anunță Dan Drăgan, ”toate acțiunile Ministerului Energiei converg în direcția de a avea la nivelul anului 2030, adițional, 10.000 MW instalați în surse regenerabile de energie”.
Principalele declarații ale lui Dan Drăgan:
- Toate acțiunile noastre de până converg în direcția ca România să devină și să continue ceea ce a fost și în trecut, să fie un pol de stabilitate, de securitate energetică în regiune.
- Mă refer la capabilitatea, posibilitățile de producție a energiei, de transport și distribuție a acestei energii, de interconexiuni pe care trebuie să le creștem, ca și capacitate, cu țările riverane Mării negre, în primul rând, și cu toți partenerii noștri din Europa Centrală și de Sud-Est.
- Cum vom face acest lucru? Prin dezvoltarea unor capacități de producție, prin rețele de transport inteligente, digitalizate, care să facă posibilă acomodarea și inserția unor volume semnificative de energie venite din surse regenerabile și prin rolul pe care România poate să-l joace ca o poartă de intrare a resurselor energetice din zona Caspică și din zona Meditaneeană. Aici ne referim, când vorbim despre zona caspică, la cablul submarin de energie, care va face legătura dintre Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Sperăm ca studiul de fezabilitate al acestui cablu să fie gata în următoarele 12 luni și propunerea să fie prezentată inclusiv Comisiei Europene, care susține acest proiect.
- A doua se referă la tranzitul resurselor energetice ce pot fi aduse pe mare, mă refer la GNL, prin Grecia, prin noul interconector dintre Grecia și Bulgaria, și în Turcia, iar din Turcia, prin rețelele transbalcanice să ajungă în România și, de aici, prin rețeaua BRUA, să poată fi transportate către centrul Europei.
- Totodată, este foarte importantă relația și atenția pe care trebuie să o acordăm Republicii Moldova și Ucrainei. Ele sunt parte a sistemului energetic european și cred că avem o responsabilitatea, în special, față de Moldova, pe care am ajutat în ultima perioadă pentru a-i asigura stabilitatea sistemului energetic, prin livrări de energie electrică și prin livrări de gaze.
- Trebuie avută în vedere și necesitatea menținerii în stabilitatea și a sistemului din Ucraina, și aici ajutorul a fost acordat când a fost necesar, de colegii de la Transelectrica.
- Dacă ne uităm la obiective concrete pe care le urmărim, avem obiective principale: Transformarea, decarbonizarea sectorului energetic în România.
- Dacă ne uităm la eticheta actuală a producției de energie din România observăm că aproximativ 70% este fără emisii de carbon, ceea ce ne situează înaintea multor țări europene cu tradiție îndelungată și cu resurse financiare mai puternice , comparativ cu cele de care dispune România.
- Avem o lege a decarbonizării. Ea prevede ca până în 2032, toate capacitățile de producție care folosesc surse fosile solide să fie trecute în conservare sau să fie dezafectate și acestea vor fi înlocuite cu unități nucleare. Avem Unitatea 3 și 4 de la Cernavodă în perspectiva anului 2031, cu reactoare mici modulare. Avem un proiect care se desfășoară la Doicești, 460 de MW, care sperăm să fie pus în funcțiune în anul 2029.
- Totodată vom avea și avem capacități pe ciclul combinat, folosim gazele naturale, avem centrala de la Iernut, care va fi pusă în funcțiune la sfârșitul anului viitor; avem 1.300 de MW – 475 de MW la Turceni și 850 la Ișalnița, pe ciclu combinat, dezvoltați de Complexul Energetic Oltenia în colaborare cu parteneri privați; avem proiectul de la Mintia, de 1.700 de MW, unde a fost semnat contractul cu furnizorul de turbine.
- Toate acțiunile Ministerului Energiei converg în direcția de a avea la nivelul anului 2030, adițional, 10.000 MW instalați în surse regenerabile de energie.
- Primul pas a fost făcut odată cu implementarea Directivei 944, în decembrie 2021, prin introducerea paragrafului referitor la compensarea cantitativă și financiară, iar rezultatele încep să se vadă: azi avem peste un GW instalat la prosumatori. Această dezvoltare suntem convinși că va continua și sperăm ca la sfârșitul anului să ne apropiem de 1,5 GW instalați pe partea de prosumatori.
- Nu trebuie să uităm partea de rețele. Dorim și am pus la dispoziția transportatorului sume importante semnate, contracte semnate pentru dezvoltarea rețelei de transport – sunt 430 de milioane de euro contracte semnate și vom veni în perioada următoare cu contracte pentru încă 150 de milioane de euro.
- Partea de distribuție. Dezvoltarea viitoare înseamnă rețele de microgrid și trebuie să fim pregătiți ca ele să facă față multor producători dispersați și, totodată, să aibă capabilitatea să urmărească trasabilitatea energiei produse și consumate în aceste microgriduri.
- Important este gazul natural. După cum știți, asocierea dintre Petrom și Romgaz privind exploatarea gazului natural în perimetrul Neptun Deep va conduce, la finalul anului 2026, începutul anului 2027, la un volum suplimentar de aproximativ 8 miliarde de mc anual, care va acoperi necesitățile de consum ale României și ne va pune în situația de a deveni furnizor de stabilitate în acest domeniu în regiune.
- Cum vom reuși toate aceste proiecte? Ministerul Energiei are la dispoziție două căi.
- Una dintre căi este cea referitoare la partea de reglementare și strategii, și aici m-aș referi la implementarea Directivei 944, urmează Directiva Red3, avem Strategia hidrogenului în fază finală, sperăm ca în două luni să fie adoptată de Guvern, lucrăm la reactualizarea Planului Național de Energie și Schimbări Climatice și avem o colaborarea bună cu legislativul și cu autoritățile de reglementare.
- Pe partea financiară, avem două instrumente la dispoziție: PNRR și Fondul de Modernizare. Prin PNRR suntem în curs de semnare, semnăm contracte pentru capacități de producție din surse regenerabile de aproximativ 590 de milioane de euro. Targetul inițial era de 950 de MW, suntem convinși că vom reuși să depășim acest target.
- Avem capacitățile de cogenerare de înaltă eficiență. Au fost semnate contracte cu Constanța, Arad, Craiova, Rm. Vâlcea, pentru construcția de noi capacități de cogenerare de înaltă eficiență.
- Avem în evaluare, în acest moment, apelul de proiecte pentru hidrogen, sperăm ca în decurs de o lună, o lună și jumătate să avem și contractele semnate.
- Avem alocare pe stocarea energie, stocarea în baterii, în curs de evaluare a proiectelor și a lanțurilor integrate, respectiv producție, asamblare de baterii sau panouri fotovoltaice în România.
- Toate aceste programe, investiții, pe care le derulăm prin PNRR au o valoare estimată de 1,1 miliarde de euro.
- Totodată, avem la dispoziție, până în 2030, Fondul pentru Modernizare și, la acest moment, vă pot spune că peste 5,3 miliarde de euro au fost alocați prin contracte semnate, proiecte individuale și scheme aprobate de Comitetul de investiții pentru acest fond. Ne referim aici la aproximativ 890 de milioane de euro finanțare pentru CE Oltenia, pentru producția de energie din surse fotovoltaice, 730 de MW, cei 1,3 GW instalați în centrale pe ciclu combinat etc.
- Am trimis aplicațiile pentru încă trei proiecte, de 150 de milioane de euro penrtu Transelectrica, inclusiv un proiect de interconexiune Suceava – Bălți, cu Republica Moldova.
- Am semnat contracte de 100 de milioane de euro cu operatorii de distribuție, mergem în continuare cu semnarea lor până la 1,3 miliarde de euro, prin acre oferim granturi pentru investiție acestor operatori, care acoperă între 80 și 85% din valoarea investițiilor, tocmai pentru a face rețeaua mai rezilientă și capabilă să acomodeze noii producători dispersați din surse regenerabile.
- Mai avem 93 de milioane de euro acordate rețelei Transgaz, pentru dezvoltarea interconexiunilor și a linilor care vor face posibilă utilizarea și transportul gazului de la Marea Neagră către rețeaua de transport internă și avem scheme aprobate de peste 2 miliarde de euro pentru producția din surse regenerabile, toate sursele regenerabile, nu doar vânt și fotovoltaic. Aceste scheme sunt împărțite în felul următor: 500 de milioane euro pentru autorități publice, 500 de milioane euro pentru prosumatori, 500 milioane euro pentru producătorii independenți, iar 500 de milioane printr-o schemă care va fi derulată de colegii de la Ministerul Agriculturii, respectiv capacități de producție direct alocate jucătorilor din acest sector. Avem schema deja aprobată, de 590 de milioane de euro pentru reabilitarea rețelelor de termie.
- Pot să vă anunț că lucrăm intens la aceste ghiduri pentru schemele aprobate și sperăm ca până la sfârșitul anului să fim în măsură să lansăm cel puțin două din apelurile de proiecte menționate anterior, în afara celui de la Agricultură, care va fi lansat separat, de AFIR.
Partener instituțional:
Comisia pentru Industrii și servicii – Parlamentul României, Camera Deputaților
Partener principal al evenimentului:
Parteneri:
- Biriș Goran SPARL
- Electrica
- E.ON
- Institutul Aspen România
- Transgaz
- Transelectrica
- CEZ
- Prime Batteries
Partener instituțional:
- Comisia pentru Industrii și servicii – Parlamentul României, Camera Deputaților
