VIDEO Claudiu Năsui: Deschidem sistemul de promovare pentru internaționalizare pentru toate companiile

1 aprilie, 2021

Claudiu Năsui, ministrul Economiei, intenționează să considere cheltuielile eligibile din programul de promovare a exporturilor ca fiind deductibile în valoare triplă. Decizia este luată în contextul în care ministrul Economiei a apreciat că programul de promovare a exporturilor a funcționat ca un cartel. Vă prezentăm cele mai importante declarații ale ministrului Năsui în cadrul conferinței „Capitalul autohton – nivelul următor: planurile de adecvare și de internaționalizare în noua economie post-Covid” (30.03.2021) organizată de CursDeGuvernare.ro.

Legat de întreruperea în acest an a programului de promovare a exporturilor, Claudiu Năsui spune că majorarea deficitului bugetar este mai importantă decât majorarea deficitului balanței comerciale.

Intervenția VIDEO integrală aici:

Principalele declarații ale lui Claudiu Năsui:

Această guvernare este foarte deschisă business-ului, mediului privat, foarte deschisă antreprenoriatului care vrea să le încurajeze și să încurajeze inițiativa privată. Piața trebuie să decidă ce e profitabil, antreprenorii cu capitalul lor și pariul lor trebuie să decidă ce merge, ce nu merge, ce are nevoie consumatorul.
Eu cred că asta ar trebui să facă statul, să încurajeze economia de piață, să nu aleagă el câștigători, cine primește, cine face profit. Trebuie să fim o infrastructură pentru toate IMM-urile, pentru toată economia. Focusul meu maxim la minister este mai ales acest sector al IMM-urilor pentru că până la urmă acesta dă cel mai bun indicator pentru sănătatea unei economii. O economie sănătoase, vestică, capitalistă este una care are multe IMM-uri, multe, puternice, dinamice, flexibile, unele dau faliment, dar unele reușesc să crească și să devină corporațiile de mâine.
Unul dintre punctele principale pe care acest guvern și acest minister vrea să le facă în viitor, nu a mai făcut asta niciodată ministerul economiei, și anume, debirocratizarea, să fie ușor să întreprinzi, să fie ușor să-ți deschizi o firmă, să nu trebuiască să îți bați capul cu povara administrativă. Un antreprenor, mai ales când e mic, trebuie să se concentreze pe afacerea lui, nu pe hârtii, declarații, birocrație. Trebuie să se concentreze pe procesul productiv, cel care creează valoare, că face producție de papuci sau servicii financiare, nu contează. Esența firmei este să producă un bun pentru consumatori, nu birocrația statului. Filosofia pe care vrea să o introducem și pe care am introdus-o în inițiativele legislative care au fost deja promulgate este când ești mic, statul să te lase în pace, să te lase să crești. Când ești mic și riscurile pe care le introduci în sistem sunt foarte mici și atunci nu există niciun motiv pentru care să ucidem inițiativa privată din fașă. Trebuie să o lăsăm să crească, să vedem mugurii din care pot crește niște întreprinderi de succes.
În multe economii dezvoltate se întâmplă asta. În România am ales de multe ori calea reglementării, aceeași reglementare pentru toți, dar dacă îl reglementezi la fel pe marele producător de bere care face sute de hectolitri pe lună la fel cum reglementezi o microberărie care face 1.000 de sticle pe an, s-ar putea să scoți microberăria din business.
Dacă reglementăm la fel pe cel mare care poate susține o povară administrativă și pe cel mic care nu poate, pur și simplu îi distrugem pe cei mici și creăm o distorsiune în piață care nu este sănătoasă pentru întreaga economie.
Trebuie să diminuăm povara administrativă pentru cei mici.
Sunt două poveri pe care le pune statul român în cârca antreprenorilor și a economiei: este povara aceasta administrativă, unde cu mare efort putem lucra și am lucrat deja și mai este cea fiscală care deși în România dacă ne uităm la procentaj în PIB de venituri fiscale doar Irlanda este mai mică decât noi în Europa, dacă ne uităm la așezarea acelei poveri fiscale nu stăm bine deloc. În muncă, plătim aproape jumătate dintr-un salariu la stat. Dacă ne uităm pe medie, suntem deasupra, iar pe salariile mici suntem în top, suntem pe locul întâi la impozitarea salariului minim și a salariilor mici. Este descurajant pentru munca slab remunerat. Gonește românii din țară sau către munca la negru sau la gri. Suntem una dintre puținele țări din Europa care are acest fenomen al muncii la gri, adică ești plătit oficial cu salariul minim și restul într-o formă ilegală. Aceste lucruri se întâmplă din cauza unei fiscalități excesive pe salariile mici. Unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le facă statul pentru a încuraja întreprinderile și munca este să reducă gradual măcar impozitarea aceasta pe salariile mici. Este un element care există și în programul de guvernare. Îl vom introduce pilot. Trebuie să ne uităm și la efectele acestei politici și la faptul că avem un deficit foarte mare anul acesta. Trebuie să avem și o privire pe termen lung.
Un alt lucru pe care trebuie să îl facem este să ne deschidem mai mult la concurență. Sunt domenii cu concurență restrânsă, mai ales în sănătate, educație, sunt piețe în care inițiativa privată este suprareglementată, nu este lăsată să acționeze și ar putea să nască niște lucruri foarte bune pentru oameni, să aibă niște alternative, să existe această presiune a concurenței.
Din punct de vedere al ajutorului de stat efectiv pe care îl poate da ministerul, noi am cerut și în PNRR și există discuții și avem prevăzut un miliard de euro pentru lucrurile acestea, este o nouă filosofie pentru ajutorarea IMM-urilor. Trebuie să folosim mai mult instrumente financiare, să nu mai existe cazuri în care funcționari publici și Ministerul Economiei tratează zeci de mii de dosare și alege ce antreprenori primește pe diverse finanțări și să fie un sistem în care cointeresăm sistemul bancar să facă aceste lucruri pentru că este foarte pricep în a aloca capital și noi să facilităm prin două moduri. În primul rând, prin dobânzi subvenționate, statul să reducă dobânda poate chiar la zero și prin garanții. Sunt moduri prin care IMM-urile pot găsi finanțare ușor.
Adăugăm și o componentă de granturi la aceste scheme de ajutor. Dacă fiecare întreprindere care aplică la genul acesta de măsuri își stabilește niște obiective, profitabilitate, depinde ce obiective a avut. Componenta aceea de grant poate fi acordată sub forma unei rambursări a principalului care a fost creditat dacă se ating acei indicatori. O întreprindere ar putea să ia 100.000 de lei împrumut de la bancă, cu dobândă subvenționată, cu garanții de la statul român și apoi după primul an, dacă și-a atins obiectivele, statul român poate să-i ramburseze 20 de mii de lei, 20% din credit. Dacă după un an și-a mai atins obiectivele, îi mai rambursează 20 de mii din credit și tot așa. Ar avea marele avantaj că ține antreprenorii interesați să atingă obiectivele.
Ministerul Economiei nu ar trebui să mai lucreze cu atât de multe companii. Ajutoarele ar ajunge la mult mai multe companii pentru că sunt instrumente financiare. Trebuie să fie un mediul privat mai puternic, cu o economie mai sănătoasă.
Ar trebui să existe între când și cum își poate exercita statul drepturile și obligațiile și antreprenorii. Din păcate pandemia și momentul acesta pandemic a pus focusul statului pe alte măsuri de tip bulă de oxigen. În general sunt cazuri de firme care au dat faliment pentru că trebuiau să-și plătească TVA, impozit pe profit, dar facturaseră statul și statul nu-și plătea facturile.
În Ministerul Economiei am reperat 37 de companii, atenție, ele sunt peste 70, dar dacă consolidăm filialele și ne uităm doar acolo unde avem acționariat majoritar de stat sunt 37 de companii, dintre care 28 au probleme grave financiare, sunt în insolvență, faliment, au datorii uriașe.
Eu aș spera să le aibă și acum și nu aș face niciodată diferența între capital străin și capital autohton. Trebuie măsuri care să-ți înlesnească întreaga economie. Orice măsură va fi una care ajută întreaga economia. Vor fi întotdeauna tratate după aceleași reguli.
Am făcut deja această modificare pentru ONG-uri, printr-un pachet de debirocratizare care a trecut și a fost promulgat. Este un lucru pe care pot să-l abordez și cu Ministerul Justiției mai ales că pare a fi o scăpare legislativă, stare de alertă – stare de urgență și ar trebui să fie translatate posibilitățile și în cealaltă.
Există planuri. Vom veni cu un memorandum cu un plan pentru fiecare companie în parte, nu doar pentru Salrom. În momentul acesta focusul ministerului a fost operaționalizarea schemelor de ajutor de stat începute și promise anul trecut. Apoi intrăm direct în subiectul companiilor.
Asta aș zice că a fost una dintre problemele măsurii trei și anume faptul că departajarea între firme se făcea prin această cofinanțare și avem de la cofinanțări infime la cofinanțări uriașe. A fost o problemă. Intenționăm să reluăm măsura trei și fără aceste criteriu de cofinanțare care să facă departajarea.
Ar trebui să aplicăm guvernanța corporativă, un lucru care nu prea se face în toate companiile. Multe companii merg pe mandate temporare reînnoibile din patru în patru luni, în așteptarea aplicării acestui 109. Lucrăm la o strategie integrată pe toate aceste companii. A cerut-o și premierul.
Nu am fost un mare fan al Start-Up Nation inițial și nu cred că și-a atins scopurile, mai ales dacă ne uităm la raportul bani cheltuiți pentru locuri de muncă create, vedem că sunt foarte mari costurile. Când am venit la minister, datoriile erau de 700-800 de milioane de lei și m-am luptat să avem bugetare să plătim toți banii din urmă. Îi vom plăti anul acesta.
Știam că există ceva de la INS, pot să verific și dacă nu este să fie transparente lucrurile acestea (lista produselor importate, n.r.).
În prezent sistemul funcționează centralizat. O mână de oameni decid cine la ce târg poate să meargă pe banii statului. Tot un grup restrâns de oameni face selecția firmelor care se duc la acele târguri. Noi vrem să deschidem acest proces așa încât toate întreprinderile din România să aibă șansa să se internaționalizeze, să își găsească piețe de export fără să mai treacă prin pixul unui ministru. Vom considera aceleași cheltuieli care sunt acum eligibile în programul acesta, cazare, transport și chirie, să fie extins deductibile. Dacă dvs. cheltuiți 100 de lei pentru internaționalizare să vă puteți deduce 300 de lei din profit. În felul acesta dvs. alegeți unde mergeți și la ce târguri alegeți să participați. Suportați dvs. cheltuielile, dar le puteți deduce într-un mod extins. În felul acesta deschidem sistemul pentru toți antreprenorii pentru România.
În primul rând e nevoie de debirocratizare, reducerea poverii fiscale asupra companiilor mici, reducerea poverii fiscale pe muncă, mai ales pe salariile mici. Trebuie găsite metode prin care mai multe IMM-uri să poată beneficia de orice tip de măsuri.
Până la urmă este o opțiune pe care companiile o au, să meargă pe venitul microîntreprinderilor sau nu, bineînțeles până în cifra de afaceri de un milion de euro. E bine să aibă opțiuni. În cel mai rău caz statul îți dă o opțiune proastă pe care nu o iei. Nefiind obligatorie este foarte în regulă.
Măsura reducerii impozitării muncii se aplică pentru toată lumea pe primii x lei, pe primii 2.000 de lei. Nu beneficiază doar unii, ci întreaga economie.
Dacă o primărie sau un minister spune nu am bani, tot ce am e proprietate publică, nu ai ce să iei. Legea își are rostul ca cineva să nu ia spitalul sau școala, dar aici e o problemă mai largă a statului. Nu ar trebui să avem aceste arierate pe care le avem acum. Aș susține orice propunere care să oblige statul să-și respecte obligațiile.
Eu cred că pericolul inflaționist există și există nu doar în România. Invadarea piețelor cu cash nu are cum să nu se traducă în inflație pe termen lung. Trebuie să încurajăm producția în România. Antreprenoriatul asta înseamnă, crearea de valoare, oameni care își riscă propriul capital ca să creeze valoare.
Deocamdată eu aleg să fac așa și toate programele le vom face după criterii transparente și juste. Despăgubirile pentru măsurile COVID nu ar trebui să le ia cei cu cea mai mare viteză de upload. Ar trebui să le ia toată lumea. Bugetul de 2,5 miliarde pentru HoReCa, eu zic că este suficient, bugetul acela în cazul în care avem 2,6 miliarde de cereri să fie acordat într-un sistem pro-rata așa încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.