VIDEO / Arno BEHRENS, Senior Environmental Economist, World Bank: România are un deficit de specialiști de mediu, ceea ce frânează dezvoltarea economiei circulare.

6 octombrie, 2023

”România este în prezent țara membră UE cu cea mai slabă economie circulară- rata de folosire a materialelor reciclate este de 1,3%, ceea ce înseamnă că mai mult de 98% dintre materialele utilizate în România ajung în final la gunoi”, a susținut Arno Behrens, economist specializat în probleme de mediu al Băncii Mondiale în cadrul Conferinței CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reutilizarea și reciclarea electronicelor și a materialelor industriale” de pe 3 octombrie 2023.

Oficialul BM a prezentat un raport recent al Băncii Mondiale privind calitatea economiei circulare românești, raport care avansează o serie de propuneri de acțiune pentru a scoate România de pe ultimul loc din UE la economie circulară. Între recomandări: România ar trebui să transpună rapid legislația secundară a UE- Directiva plasticelor de unică folosință, legislație pentru compost, etc.

Cele mai importante declarații:

Sunt bucuros să revin la dvs, am mai participat, cred, acum jumătate de an la o altă conferință la dvs, un foarte bun format de discuții.
Cred că această discuție ne mai arată că economia circulară avansează și în România, de la un nivel de nișă la o chestiune majoră pentru economie. Deși, analizând datele, România este încă puțin în urmă față de nivelul UE sunt multe dezvoltări, mai ales la nivel guvernamental- am văzut că s-a adoptat Strategia națională pentru economie circulară, Planul de Acțiune se dezbate în această săptămână, am înțeles. La nivel municipal sunt de asemenea evoluții bune, la fel la nivel de industrie și la nivel de afaceri.
Să fiu sincer, odată cu implementarea SGR, care se va produce în scurt timp, România înregistrează un avans semnificativ, chiar înaintea altor state membre UE – este o veste foarte, foarte bună, desigur, cu condiția ca implementarea să fie una lină.
Vreau să vă prezint o scurtă prezentare a unui raport care privește România, o analiză a Economiei Circulare realizată recent. Rapoarte similare pe Bulgaria și Polonia urmează să fie publicate luna aceasta. Raportul conține o analiză a punctelor tari și a celor slabe, o analiză SWOT, dar și recomandări pentru acțiuni prioritare. Foarte important de subliniat că acest raport a fost efectuat pe baza unui studiu substanțial al stakeholderilor, am intervievat 50 de actori implicați în proces, atât din sectorul privat cât și din cel de stat din România, ONG-uri, Academia Română.
Încep prin a prezenta care este starea economiei circulare în România. După cum știți, România este în prezent țara membră UE cu cea mai slabă economie circulară- rata de folosire a materialelor reciclate este de 1,3%, ceea ce înseamnă că mai mult de 98% dintre materialele utilizate în România ajung în final la gunoi.
Asta este o problemă adițională, pentru că România are și una dintre cele mai mari rate de deșeuri aruncate pe terenuri, fără a fi colectate. Asta este cel mai puțin circular mod de a trata deșeurile.
Nu totul este însă negru- există oportunități în România. Există un potențial înalt ca economia circulară să producă inovație și afaceri de nișă să se dezvolte. Înțelegerea economiei circulare avansează, există o viziune pe termen lung. Pozitiv mai este faptul că UE continuă să fie forța motrice a politicilor de mediu din România, există în lucru legislație importantă.
Părțile negative: există încă un focus pe managementul deșeurilor, tehnologiile de reciclare sunt disponibile, dar ratele mici de colectare a deșeurilor municipale împiedică reutilizarea în masă a materialelor și materiilor. Suplimentar, nu toată legislația UE este transpusă la nivel național, există o cerere redusă de produse ecologice. O eventuală schimbare în achiziții, cu accent pe achiziții ”verzi” ar însemna mult pentru România. De asemenea, țara are un deficit de specialiști de mediu, ceea ce frânează dezvoltarea economiei circulare.
În final, concluziile raportului, de fapt recomandări de acțiune. Managementul deșeurilor va rămâne desigur o preocupare, dar poate fi extins sistemul de colectare separată și dezvoltată infrastructura de tratare a deșeurilor.
România ar trebui să susțină modelele de afaceri centrate pe reutilizare sau centrele de reparații ale produselor. Există instrumente economice, dar nu la un nivel satisfăcător. Ar trebui extins principiul ”plătește cât arunci”.
România ar trebui să transpună rapid legislația secundară a UE- Directiva plasticelor de unică folosință, legislație pentru compost etc. Nu în ultimul rând, trebuie o mai bună informare a publicului și o mai bună calitate a datelor.

Sesiunea de Q&A:

Care sunt atu-urile României pentru atragerea de investiții în economie circulară?

Potențial există în multe sectoare, în special ca efect al faptului că România este chiar la începutul acestei tranziții. Indiferent dacă e vorba de managementul deșeurilor, de plastice, de deșeuri din construcții și din demolări, textile, toate sunt oportunități de exploatat. Sectorul privat va avea un rol cheie, dar guvernul trebuie să stabilească un cadru coerent, care să faciliteze inițiativele private. Multe depind de facilități, de exemplu scutiri de taxe pentru reciclare… Și, important, acces la finanțare, care este destulă la nivel european. Absorbția fondurilor rămâne permanent o preocupare.