Nu avem voie, ca țară, să ratăm acest moment, îndeamnă Andreea Paul, președinte INACO: ”Nu poți avansa tehnologic, nu poți, ca economie, să fi pregătit pentru impactul celei de-a cincea revoluții digitale fără să fi instruit. Trebuie însă să îți propui, să vrei, dar să și faci”.
”Să ne alfabetizăm rapid digital și tehnologic dacă vrem să ținem pasul. Să gândim anticipativ. Noi mereu dezamorsăm bombe ale prezentului care provin din trecut. Azi discutăm de irigații în agricultură, e posibil așa ceva? Dacă reușim să ne adaptăm, putem să compensăm din acest decalaj. Pentru asta, obligatoriu ne trebuie educație. De departe, pariul câștigător e pe educație”, a afirmat președintele INACO la Conferința CDG ”(Re)deșteptarea României: Un plan de țară, acum!”
Cele mai importante declarații:
- Întrebarea cheie a unui plan de țară: care e pasul următor care se pregătește să îl facă omenirea astfel încât orice ne-am pregăti să facem astăzi să răspundă anticipativ la noile provocări. Avem acest răspuns. Următoarea revoluție digitală este adusă de calculatoare cuantice, de lasere, nanotehnologii, blockchain și Internetul creierelor, așa-numitul ”brain net”. Întrebarea este: noi suntem pregătiți pentru această nouă revoluție industrială?
- În esență, dacă mă uit la ce s-a întâmplat în România în ultimele 3 decenii, noi am ratat constant momente critice. Am întârziat din multe puncte de vedere, inclusiv în ceea ce privește decizii strategice. Un exemplu: dl. ministru al Economiei vorbește despre strategia națională pentru competitivitate. Ce n-a specificat: este pentru perioada 2021-2027. Gândiți-vă în ce moment suntem acum: 2023, când încă dezbatem public această strategie.
- Un alt exemplu de decalaj teribil- ceream în 2018 introducerea educației digitale în școli din clasa a doua în sus. Ce bine dacă făceam asta înainte de pandemie… Gândiți-vă ce a făcut Japonia, de exemplu. Ne comparăm cu cei mai tari din lume? Da, pentru că o sursă de acțiune este buna practică. În 2019, Japonia, care înțelege perspectivele economiei viitorului, decide să mărească de 90 de ori numărul de locuri pentru studenți care caută să își dezvolte competențe în Inteligență Artificială. Planul este să ajungă la 600.000 absolvenți cu competențe avansate în AI până în 2023.
- Unde suntem noi? Numărați experții români în AI o să vedeți că avem un decalaj de 5 ani și că trebuie să acționăm.
- Întotdeauna au dispărut meserii, întotdeauna a fost nevoie să schimbăm nomenclatorul de meserii, dar niciodată nu s-au petrecut lucrurile cu viteza de azi. Cu atât mai mult este justificată gândirea anticipativ în orice plan.
- Noile tehnologii mai au un avantaj- comprimă istoria. Se resetează valori, paradigme de dezvoltare economică- noi încă ne raportăm la indicatorul de convergență al PIB per capita, dar lumea a avansat și o face altfel, se raportează la indicatori de viață și de bunăstare, dar asta e o altă temă…
- Ce facem însă noi? Păi să ne alfabetizăm rapid digital și tehnologic dacă vrem să ținem pasul. Să gândim anticipativ. Noi mereu dezamorsăm bombe ale prezentului care provin din trecut. Azi discutăm de irigații în agricultură, e posibil așa ceva? Dacă reușim să ne adaptăm putem să compensăm din acest decalaj. Pentru asta, obligatoriu ne trebuie educație. De departe, pariul câștigător e pe educație.
- Nu poți avansa tehnologic, nu poți, ca economie, să fi pregătit pentru impactul celei de-a cincea revoluții digitale fără să fi instruit. Trebuie însă să îți propui, să vrei, dar să și faci. Nu doar să spui că nu se poate…
- Am încercat să schimb lucrurile din interiorul administrației publice. Am întâlnit neputința acesteia din interior, am văzut cum se pierd energii, inițiative din cauze politice. Dar am decis să ies din acest mediu și să fac ceea ce credeam foarte tare că e necesar să fac. Am creeat un ONG, INACO, care este de fapt un reflex civic la un proiect de lege care nu a primit votul majorității parlamentare. De aici a început acest periplu fantastic de a arăta că se poate și în România.
- În 2017, m-am întors în boardul PNL și am arătat care sunt tendințele tehnologice care vor schimba radical modul în care va arăta economia și ce fel de decizii ar trebui pregătite. Vă rog să mă credeți că nimeni nu m-a înțeles, ce să mai vorbim de a lua decizii…
- Eu nu trăiesc în Japonia, dar am ajuns să cunosc nemulțumirile școlii publice și am ales să fac ceva concret. Am creat primul laborator tehnologic integrat- Smart Lab. Fiecare proiect are nevoie de maturitate. Am avut nevoie de 5 ani pentru a aduce acest proiect la nivelul de azi, care ne-a adus un premiu în 2021 la cel mai mare târg educațional din lume, la Londra.
- M-am ambiționat să fac ceea ce am făcut pentru școala copilului meu, după 23 de alte smart-lab construite doar cu efort civic și cu finanțe publice locale, cu edili locali, am reușit să convingem Ministerul Educației Naționale să îl introducă în PNRR. Și de la 23 de smart-lab-uri azi, com reuși să construim, cu bani europeni, nerambursabili, peste 1.100 de smart-lab-uri în țară.
- Vă spun azi că nu e suficient. Un așa tip de laborator trebuie să existe în fiecare școală și nu mă voi lăsa pănă ce nu vom reuși să facem ca toți copiii din România să aibă acces la educație digitală inteligentă.
- Am propus crearea unui grup de lucru pentru meseriile viitorului. Încă nu am reușit să convingem edilii, locali și centrali, să facem acest efort. Economia trece de la on-line la om-line. Trebuie să simțim nevoile oamenilor și să răspundem la aceste provocări. AI permite acest salt de a răspunde personalizat.
- Suntem într-un moment de resetare economică totală, iar noi nu mai trebuie să întârziem. Țările, regiunile bogate, cu acces la noile tehnologii, vor fi și mai bogate, iar țările fără acces la aceste noi tehnologii vor fi și mai sărace. Discrepanțele se vor acutiza și mai mult.
Partenerii evenimentului:
