17 iunie, 2021

Circa 121 de formulare ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) circulă în continuare pe suport de hârtie, potrivit un inventar realizat de instituția care își propune să transpună cel puțin 107 dintre acestea, în viitorul apropiat, în format electronic, a anunțat Mirela Călugăreanu, președinte ANAF.

”Am inventariat toate formularele care mai circulă încă pe suport de hârtie. Sunt 121. De la începutul acestui an și până astăzi, pentru 107 dintre aceste formulare deja s-au făcut diligențele pentru a fi preluate, cu ajutorul colegilor noștri de la centrul național de informații fiscale din cadrul MFP, în format electronic. Deci din 121, 107 vor fi transpuse în perioada imediat următoare în format electronic”, a anunțat Mirela Călugăreanu.

Președintele ANAF a precizat că printre prioritățile incluse în reforma digitalizării instituției se numără transpunerea electronică a formularelor utilizate în prezent de contribuabili, dar și dezvoltarea serviciilor la distanță atât a celor actuale, cât și dezvoltarea de noi funcționalități și crearea unei game extinse de servicii.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale Mirelei Călugăreanu în cadrul Conferinței CursDeGuvernare „Un an de marș al digitalizării – Administrația, de la basic la nivelul următor” (15.06.2021).

Cele mai importante declarații:

Digitalizare reprezintă o preocupare mai veche a ANAF însă contextul pandemiei a pus în evidență cât de necesară este aceasta, nevoia de a ne proteja angajații, contribuabilii ne-a pus în situația de a organiza munca de acasă și atunci au ieșit la iveală și problemele mai vechi ale ANAF din cauza informatizării insuficiente.
Toate documentele strategice elaborate la finele anului trecut și care au devenit publice în acest an pun în centrul reformelor ce trebuie implementate digitalizarea, resursa umană și eficientizarea proceselor.
Din perspectiva Agenției, digitalizarea reprezintă un instrument care determină în egală măsură modul de interacțiune cu contribuabilii, modificarea procedurilor de lucru, adaptarea acestora, dar și adaptarea angajaților la un nou sistem de lucru.
Conectarea caselor de marcat a început în martie. Până în prezent s-a reușit interconectarea unui număr de peste 61.000 de case de marcat. De asemenea, pentru că am avut un dialog accentuat cu mediul de afaceri, ați observat că proiectul SAF-T se află într-o etapă accelerată. Nu în ultimul rând, lucrăm în cadrul unui grup cu Ministerul Finanțelor Publice la proiectul factură electronică.
La acestea se adaugă altele de anvergură. Mă refer la proiectele SFERA și APIC care implică pe de o parte integrarea bazelor de date ale Agenției, dezvoltarea acestora, dar și implementarea unui sistem Big Data de prelucrare masivă a datelor care vor susține dezvoltarea procesului de management al riscului în cadrul ANAF.
De la începutul acestui an s-a lucrat intens la descrierea reformelor, detalierea proiectelor, a obiectivelor, a targeturilor, în contextul PNRR.
Obiectivul principal vizează consolidarea sistemului financiar-fiscal și creșterea capacității de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat. Reforma ANAF va fi realizată prin îmbunătățirea capacității de utilizare și valorificare masivă, dar și inteligentă a datelor.
Avem de asemenea prevăzut în planul de reformă furnizarea de noi servicii către contribuabili și asigurarea asistenței digitale a acestora.
Un proiect comun al MFP și al ANAF – transformarea digitală a sistemului informatic al finanțelor publice pentru viteză accelerată de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare.
Reformele ANAF răspund în primul rând cerințelor mediului public din România, dar în egală măsură recomandărilor specifice de țară.
Reforma ANAF prin digitalizare are mai multe sub-componente care vizează creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale; îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor și asigurarea capacității de răspuns pentru provocările informaționale actuale și viitoare prin transformarea digitală a agenției și a MFP.
Am avut în vedere și modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice, reforma numărul 2.
Dezvoltăm conceptul de self-service.
Un alt element important este că vom dezvolta o platformă privind valorificarea bunurilor mobile și a celor imobile. Mă refer la bunuri de valoare semnificativă, mijloace de transport, obiecte din metale prețioase și nu numai, opere de artă, exclusiv prin mediul online, platforma fiind destinată fluidificării procedurii de valorificare a bunurilor confiscate atât pentru accelerarea gradului de recuperare a creanțelor ce provin din sentințe penale, dar și în privința activității de executare silită din perspectivă clasică.
Am prevăzut implementarea de noi servicii ce derivă din angajamentele europene. Ne dorim dezvoltarea serviciilor la distanță atât a celor actuale, dar și dezvoltarea de noi funcționalități și crearea unei game extinse de servicii; simplificarea formularelor fiscale și transpunerea electronică a formularelor utilizate în prezent de contribuabili.
Din această perspectivă o să vă împărtășesc faptul că am inventariat toate formularele care mai circulă încă pe suport de hârtie. Sunt 121. De la începutul acestui an și până astăzi pentru 107 dintre aceste formulare deja s-au făcut diligențele pentru a fi preluate cu ajutorul colegilor noștri cu ajutorul colegilor noștri de la centrul național de informații fiscale din cadrul MFP în format electronic. Deci din 121, 107 vor fi transpuse în perioada imediat următoare în format electronic.
Am dezvoltat call-center-ul de la număr de 30 de apeluri simultane la un număr de 90 de apeluri însă activitatea aceasta va fi mult dezvoltată. Începând cu 1 iulie intenționăm să preluăm la nivelul call-center-ului printr-un număr unic la nivel național și activitatea de la administrațiile județene ale finanțelor publice. Sensul ar fi de a asigura o asistență coerentă, răspunsuri de aceeași natură la aceeași problemă și mult mai rapide.
O altă coordonată a reformelor ANAF prin digitalizare o reprezintă îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor inclusiv prin integrarea managementului integrat al riscurilor.
Ne-am propus pentru 2021 să implementăm cadrul legal pentru ca SPV să devină obligatoriu pentru persoanele juridice și persoanele fizice asimilate. Pentru 2022 să finalizăm criteriile privind încadrarea în clasele de risc a contribuabililor și ca pondere a verificărilor documentare în total controale să reprezinte 30%, să interconectăm încă 600 de mii de case de marcat. În 2023 să ne modernizăm infrastructura hardware și software. În 2024 să finalizăm modernizarea sistemului informatic integrat vamal, iar în 2025 să devină deplin operațională Big Data Analytics. Rezultatele pentru 2026 să se concretizeze în creșterea ponderii veniturilor colectate de ANAF cu 3 puncte procentuale în PIB și să reducem decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale raportat la valoarea medie a anilor 2019-2020.