Adjunctul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice Victoria Nuland a încheiat luni seara vizita de 24 de ore la București.
O vizită care a conținut o cină informală cu premierul Dacian Cioloș, o întâlnire cu ministrul Apărării Mihnea Motoc și primirea, la Palatul Cotroceni, de către președintele Klaus Iohannis.
Situația internă, Ucraina și Republica Moldova au constituit teme comune ale discuțiilor purtate de oficialul american cu cei 3 oficiali ai statului român.
Preocupare față de situația din Republica Moldova
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Victoria Nuland, adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, a remarcat în discuțiile de la Palatul Cotroceni progresele „substanțiale” înregistrate de autoritățile române în lupta anticorupție.
Potrivit sursei citate, în cadrul întrevederii s-a subliniat caracterul privilegiat al relațiilor bilaterale româno-americane și s-a reiterat hotărârea de a consolida în continuare, pe toate dimensiunile, Parteneriatul Strategic dintre România și SUA.
Cei doi oficiali, anunță comunicatul, au avut și un schimb de vederi pe tema evoluțiilor din vecinătatea estică a Uniunii Europene, arătându-se preocupați de situația din Republica Moldova, context în care au subliniat necesitatea continuării procesului de reformă și a parcursului european al țării.
O altă temă discutată a fost situația din Ucraina, care are un impact negativ direct asupra securității regionale.
Discuţii oficiale la Apărare
Înainte de primirea la Palatul Cotroceni, Victoria Nuland s-a întâlnit cu ministrul Apărării, Mihnea Motoc.
În cadrul discuţiilor, anunță comunicatul MapN, au fost abordate aspecte referitoare la cooperarea militară bilaterală, apreciată drept consistentă şi pragmatică.
Au fost luate în discuţie, de asemenea, evoluţiile de securitate regională, inclusiv cele din Zona Mării Negre.
Oficialul român a apreciat că păstrarea ritmului de implementare a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO (Readiness Action Plan/RAP) reprezintă o prioritate în efortul aliat de adaptare la noile realităţi din mediul de securitate global.
Ministrul Motoc a subliniat consensul la nivelul tuturor forţelor politice naţionale cu privire la necesitatea modernizării forţelor armate ale României şi întărirea capacităţii operaţionale a acestora, exprimat în cadrul acordului naţional care prevede alocarea unui nivel minim de două procente din PIB pentru bugetul Apărării pentru o perioadă de zece ani, începând cu 2017.
În pregătirea politică şi conceptuală a Summit-ului aliat de la Varşovia, la care se aşteaptă să fie abordate măsuri de adaptare pe termen lung a organizaţiei, a fost evidenţiată contribuţia României, exprimată, printre altele, prin găzduirea, în luna aprilie 2016, unei reuniuni a directorilor responsabili cu politicile de apărare din ţările aliate.
Vizita, în ochii analiștilor
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și consilier prezidențial: ”Administrația americană încurajează statele din Est să reacționeze unitar”
Din punct de vedere al aspectelor regionale, nu au lipsit din discuțiile cu oficialii români temele legate de Ucraina și de Republica Moldova. După cum nu au lipsit nici teme legate de modul în care statul român trebuie să adreseze în continuare problemele legate de vulnerabilități- reforma, combaterea corupției, raporturi de vecinătate.
Legat de chestiunile externe, trebuie spus că administrația americană încurajează statele din vecinătatea regiunilor în care există conflicte, cum este situația Ucrainei, să fie primele care să reacționeze și să se implice direct, alături de marile puteri, în rezolvarea acestor conflicte. La fel, dacă în zonă apar preocupări de insecuritate, cum se întâmplă acum în Republica Moldova, statele est-europene sunt așteptate să se organizeze și să adopte poziții comune.
Există preocupări de securitate legate de posibile mișcări de trupe ale armatei ruse în zona Mării Negre. De ce nu se adună Bucureștiul, Sofia, Varșovia să răspundă unitar? De ce Europa de Est așteaptă mai întâi o reacție a SUA? Cred că aceste întrebări s-au formulat și la București…
Iulian Fota, fost consilier prezidențial: ”Vizita ne obligă să gândim, problema e că birocrația a oprit motoarele”
Vizita doamnei Nuland la București se înscrie în cadrul dialogului constant pe care Statele Unite îl poartă cu aliații săi. Cum președintele Obama, aflat pe final de mandat, este concentrat acum pe chestiuni interne, agenda externe a fost preluată de doamna Nuland de ceva vreme, deci vizita e foarte importantă.
Deschis, mă bucură această vizită care, vrând-nevrând, ne obligă și pe noi să gândim. Mai ales că avem la ce gândi: în strategia ministerului Economiei nu am văzut nimic legat de industria de Apărare, iar în planurile ministerelor de Externe sau Apărării nu am văzut nimic legat de reuniunea NATO de la Varșovia.
Părerea mea este că, în România, birocrația a oprit motoarele în așteptarea unor clarificări care vor veni doar la final de an 2016. Or, tocmai birocrația ar trebui să împingă dosarele importante pe masa decidenților.
Am temerea că pierdem din vedere agenda de securitate. Opinia mea este că situația nu este una simplă, obișnuită, din cauză că anul 2016 va fi mai complicat decât 2015. Poate că vizita Victoriei Nuland va schimba ceva la București.
