Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe jocurile de noroc, reiese din datele comunicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) la solicitarea CursDeGuvernare.ro.
Suma reprezintă – doar ca accize, fără TVA – 5,2% din totalul încasărilor bugetare din 2020, procent în creștere față de anii anterior, când ponderea acestor taxe scăzuse la 4,2% în 2018, Creșterea ponderii a fost generată, în mare măsură, de majorarea accizelor la țigarete. De altfel, acestea dețin cea mai însemnată pondere în ”taxele de viciu”, de peste 80%.
În 2020, statul a încasat circa 1,3 miliarde de lei din accizele asupra băuturilor alcoolice, în ușoară scădere față de 2019 (-0,07%). O reducere semnificativă s-a consemnat la încasările din taxele pentru jocuri de noroc. Acestea au însumat 1,35 de miliarde de lei în 2020, cu 2,66% mai puțin decât în 2019, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.
O creștere semnificativă a veniturilor s-a produs în cazul accizelor la tutun, care au ajuns la 14,4 miliarde de lei în 2020, cu 11% peste nivelul din 2019, respectiv cu peste 50% în plus față de 2016.
Accizarea viciilor explică și de ce statele nu strâng șurubul în privința viciilor: acestea sunt mari contributoare la bugetele publice.
Cifrele de mai sus nu reprezintă, însă, toate sumele colectate din viciu: la acestea se mai adaugă TVA, ceea ce duce încasările bugetare din viciu la peste 6% din Buget – cam la cât se ridică cheltuielile de Apărare care însumează 2% din PIB.
Cât ”ne costă” contrabanda
Contrabanda reprezintă, în funcție de estimări, între 10% și 15% din consumul de tutun din Românie, în linie cu media europeană.
Potrivit estimărilor din piață privind tutunul, statul a pierdut în 2020 între 400 și 700 de milioane de euro din cauza contrabandei, sumă care ar fi putut fi folosită, spre exemplu, pentru finanțarea construcției a 74 de kilometri de autostradă.
În privința băuturilor alcoolice, cele mai optimiste evaluări apreciază că nivelul comerțului ilegal se ridică la 60% din piață – estimările patronatele plasând nivelul comerțului ilegal chiar spre 90% din consum.
Variate sunt și estimările privind impactul bugetar, de la un miliard de euro pe an cifra înaintată de patronate și până la circa 300 de milioane de euro – suma calculată de Oficiul Uniunii Europene pentru proprietate Intelectuală (OUEPI), care se referă însă exclusiv la produsele contrafăcute, nu și la țuica produsă în gospodării, spre exemplu.
Conform unui studiu realizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și publicat luni, care citează date MFP, până la 80% din cifra de afaceri a industriei de tutun reprezintă sume virate la bugetul statului. În total ar fi vorba de circa 3,6 miliarde de euro în 2019, în timp ce sumele virate în 2020 au fost cu 10,9% mai mari decât cele din anul precedent.
Precizăm totodată că în cazul produselor din tutun și a băuturilor alcoolice, statul mai încasează și TVA, însă valoarea nu poate fi calculată per total – existând doar cifrele aproximative.
”În ceea ce privește încasările din taxa pe valoare adăugată aferentă produselor solicitate, vă comunicăm faptul că nu deținem date, deoarece conform clasificației bugetare aprobate (Ordinul nr. 1954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare), acestea nu sunt evidențiate distinct pe tipuri de produse”, au explicat reprezentanții MFP la solicitarea CursDeGuvernare.ro.
