Vicepreşedintele Academiei Române: Proiectul minier de la Roşia Montană este periculos

Vicepreşedintele Academiei Române, fizicianul şi inginerul Ionel Valentin Vlad, a declarat vineri, că instituţia consideră că proiectul minier de la Roşia Montană este controversat şi periculos pentru România, relatează Agerpres.

„Academia Română cere din nou autorităţilor să analizeze cu multă atenţie proiectul sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi şi oneşti, din ţară şi din străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat şi atât de periculos. Academia încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic şi cultural cu multe consecinţe inacceptabile”, a spus academicianul Vlad, la o dezbatere orgaizată de europarlamentarii PSD.

El a amintit că Academia a adoptat un punct de vedere pentru ”prevenirea unei erori cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor”, cu referire la proiectul pe care compania canadiană Gabriel Resources vrea să-l dezvolte la Roşia Montană în claborare cu statul român.

Dezbaterea la care academicianul a făcut aceste afirmaţii a fost organizată de europarlamentarii PSD, partid care se opune proiectului minier de la Roşia Montană, în opoziţie faţă de preşedintele Traian Băsescu, care şi-a exprimat clar susţnerea pentru investiţia canadiană.

Argumentele Academiei împotriva proiectului minier, prezentate de fizicianul Vlad

• ”Proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect”.
• Exploatarea, proiectată pentru o perioadă de 17-20 de ani, nu este o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
• ”Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională, estimat la sub 500, nu rezolvă nevoile locale. Nu e clar nici câte dintre din aceste locuri de muncă sunt ocupate de localnici şi câte persoane vor fi aduse din exterior”.
• ”Beneficiile economice ale statului român sunt nesemnificative în raport cu consecinţele”.
• Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a reziduurilor în spatele unui baraj de 180 m înălţime, precum şi exploatarea de cupru ar cauza ”mutilarea gravă a peisajului”.
• Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, preponderent de metale grele, creează motive serioase de îngrijorare.
• ”Nu există o garanţie că la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării firma investitoare va asigura costurile pentru refacerea mediului”.
• ”Distrugerea comunităţii Roşia Montană, a Ţării Moţilor, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri, inclusiv monumente istorice, şi mutarea unor cimitire sunt inacceptabile şi amintesc de o perioadă pe care am considerat-o încheiată”.
• Proiectul încalcă anumite convenţii internaţionale şi reglementări europene, iar alte ţări aflate în situaţii similiare au procedat mai prudent şi au respins riscul implicării în astfel de proiecte. În Germania, un astfel de proiect este de neconceput, iar Bulgaria şi Armenia au respins proiecte de acelaşi gen.