„Asistăm la o corectitudine inutilă din partea politicienilor europeni” față de Ungaria, a declarat vicepreședintele Comisiei UE Věra Jourová, în timpul unei dezbateri publice.
Comisarul european pentru Valori și Transparență a participat vineri la o dezbatere transmisă în direct dedicată marcării împlinirii unui an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, alături de noul președinte ales al Cehiei, Petr Pavel.
Ungaria trebuie atenționată mai des, în special cu privire la pozițiile sale față de Rusia și de război, a spus vicepreședintele Comisiei, confirmând că executivul UE continuă procedurile lansate împotriva Ungariei pentru încălcările statului de drept, scrie Euractiv.
Declarația comisatului european vine după ce, săptămâna trecută, Viktor Orbán a insistat că țara sa își va păstra legăturile cu Moscova și a cerut ca Ungaria „să nu considere realistă sugestia că Rusia este o amenințare pentru securitatea Ungariei sau a Europei”.
Vera Jurova este cunoscută pentru pozițiile sale dure la adresa conducerii politice de la Budapesta, iar în 2020, după ce guvernul maghiar i-a cerut demisia din executivul comunitar, Jurova l-a acuzat pe Viktor Orban că a dezvoltat în Ungaria o „democrație bolnavă”.
Din cauza situației statului de drept și a refuzului Budapestei de a efectua reforme judiciare în acord cu valorile și principiile europene, Bruxelles-ul a blocat miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei.
Președintele ales al Cehiei nu exclude retragerea țării sale din Grupul Vișegrad
Petr Pavel, președintele ales al Cehiei, a criticat și el pozițiile pro-ruse susținute de Viktor Orbán și a declarat că în acest context, în care „Ungaria merge pe drumul său, de mult timp”, mai este potrivită cooperarea în cadrul așa-numitului Grup Vișegrad 4 – format din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia.
„Dacă nu putem fi de acord asupra unor chestiuni de bază – cum ar fi relația cu Rusia și Ucraina – înseamnă că există o problemă fundamentală”, a spus Petr Pavel, acre a adăugat că, în aceste circumstanțe, n u este convins că Cehia ar trebui să mai rămână în grupul de la Vișegrad.
Președintele ales al Cehiei, care va depune jurământul pe 9 martie, s-a referit și la cazul Slovaciei, ale cărei evoluții le urmărește cu „mare prudență”, mai ales că recentul colaps al guvernului a dus la alegeri anticipate pentru septembrie.
***