Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

de Marin Pana , 6.6.2018

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 1.291 lei ( +16,2%), diferenţa de ritm de creştere fiind explicată de scăderea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie de la 2,65 la 2,63.

Potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS, cele mai creşteri de venituri s-au consemnat în familiile de agricultori (+22,3%), urmate de cele de salariaţi (+14,0%), pensionari (+11,9%) şi, pe ultimul loc, de şomeri (+11,9%).

Cu toate acestea, avansul înregistrat în mediul rural a fost ceva mai mic decât cel din mediul urban, iar raportul dintre acestea s-a deteriorat în continuare spre pragul de 65% ( în urmă cu cinci ani era de aproape 70%).

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat în 2017 cele mai mari sume cu 1.607 lei/persoană, urmate de cele de pensionari (1.136 lei), agricultori (773 lei) și șomeri (654 lei). Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de circa 71% din veniturile celor din familiile de salariați, agricultorii de 48% iar șomerii de doar 41%.

Aceste raporturi că ieșirea la pensie nu ajustează dramatic veniturile şi se poate combina cu alte surse de venit, munca în agricultură reprezintă o variantă cam slab retribuită relativ la alte activităţi iar șomajul rămâne principala amenințare la adresa bunăstării personale, mai ales pentru familiile cu copii în întreţinere.

Rămâne neclar de ce veniturile familiilor de salariaţi s-au majorat cu circa 37% în perioada 2014 – 2017 ( pentru care există cifre comprabile după schimbarea referinţei statistice la anul 2015) dar veniturile familiilor de şomeri au crescut cu doar 24%, în condiţiile în care contribuţiile pentru şomaj provin din salarii.

Pentru a avea o imagine completă asupra evoluţiilor din ultimii patru ani, vă prezentăm şi trendul sumelor cheltuite, care a fost semnificativ sub cel al veniturilor la toate categoriile de familii. Deteriorarea raportului sumelor consemnate pe persoană în mediul rural faţă de mediul urban este vizibilă şi în acest caz, cu observaţia că ritmul de scădere s-a atenuat.

Redistribuirea banilor economisiţi la alimente, preponderent spre valori materiale

Modificările care s-au produs între 2013 şi 2017 pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, implementată și pentru calcul inflației armonizate pe baza coșului de consum – aşa-numitul IAPC) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a ponderii costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-7,1% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor).

Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre categoriile „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (+1,9%) şi „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” (+1,7%), urmate de „Diverse produse și servicii” (+1,3%). Mai aproape de o redistribuire de un procent s-au mai situat cheltuielile de transport, aflate pe un trend de continuă creştere (+0,7% majorare de pondere în ultimii cinci ani).

După ce au atins un maxim al ponderii în 2015, cheltuielile pentru „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” s-au diminuat ca pondere în cheltuileile gospodăriilor înapoi spre pragul de 17% din total. Astfel încât au ajuns la majorări de ponderi similare cu sănătatea şi, din păcate, băuturile alcoolice şi tutun ( ambele cu +0,4%, dar cele din urmă cu două treimi mai mici).

De reţinut un fenomen neplăcut din perspectivă social-culturală. Singurele reduceri de ponderi care apar în această statistică figurează la „recreere şi cultură” (unde accentul cade pe scăderea din cultură, întrucât recreerea nu pare a fi fost afectată) şi educaţie, unde deja aveam o pondere extrem de mică, ce a devenit cu 40% şi mai mica (de la 0,5% la 0,3%).

În fine, ar mai fi de subliniat scăderea preţurilor din sector şi concurenţa în creştere a inversat şi urcarea sistematică a ponderii cheltuililor pentru comunicaţii, care a atins un maxim în 2016 pentru a reveni anul trecut la cele cinci procente din urmă cu trei ani. Una peste alta, redistribuirea banilor alocaţi hranei s-a făcut către valori materiale şi în mai mică măsură către valori spirituale, ceea ce pune problema creşterii reale a calităţii vieţii şi a consolidării democraţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2018

Lăsați un comentariu


Europa

55 miliarde euro, evaziune fiscală cu dividende în 11 state europene

Iulian Soare

Vaste operaţiuni de manipulare fiscală a dividendelor încasate din mai multe ţări europene au dus la o evaziune de 55,2 miliarde de euro în aceste… Mai mult

Stiri

Salini Impregilo trebuie să restituie CNAIR 83 milioane lei – decizie Curtea de Apel în dosarul autostrăzii ”surpate”

Adrian N Ionescu

Constructorul lotului autostrăzii A1 Sibiu-Orăştie surpate parțial în 2014, Salini Impregilo S.p.A, ar urma să restituie companiei române de drumuri peste 83,1 de milioane de lei… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, fost președinte ANAF, condamnat la 6 ani închisoare. Decizia nu este definitivă

Vladimir Ionescu

Sorin Blejnar a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, într-un dosar în care este acuzat că a primit un procent… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar italian – Piețele fac demonstrația că îngrijorările UE sunt întemeiate

Adrian N Ionescu

Marii investitori globali spun deja guvernului italian că ei nu cred că acesta va putea suporta, așa cum și-a propus, creșterea costului împrumuturilor suverane ale țării. Cauza… Mai mult

Stiri

CCR a confirmat: Referendumul pentru familie nu este valid

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a României a confirmat, joi, rezultatul de invalidare a referendumului pentru familie, organizat pe 6 și 7 octombrie, din cauza neatingerii pragului legal… Mai mult

Stiri

Un studiu care trebuie neapărat aprofundat: Aproape jumătate din profesorii români ar fi de acord cu un regim dictatorial și cu pedeapsa cu moartea

Mariana Bechir

  Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu… Mai mult

Stiri

ASE, locul I în România în domeniul Ştiinţelor sociale – clasament Times Higher Education World University Rankings 2019

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti este prezentă în clasamentul Times Higher Education World University Rankings 2019 by Subject, fiind plasată în grupa 501-600 în… Mai mult