Chestiunea

Blocarea reformei Fiscului: Niciun euro din creditul luat de la Banca Mondială nu s-a cheltuit în 2017 pentru dezvoltarea componentelor critice ale ANAF

  Dispare orice umbră de îndoială: pentru guvernele PSD-ALDE și pentru ”specialiștii din umbră” ai acestora este mai simplu să apeleze la artificii contabile, să… Mai mult

01.08.2018

Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

de Marin Pana , 6.6.2018

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 1.291 lei ( +16,2%), diferenţa de ritm de creştere fiind explicată de scăderea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie de la 2,65 la 2,63.

Potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS, cele mai creşteri de venituri s-au consemnat în familiile de agricultori (+22,3%), urmate de cele de salariaţi (+14,0%), pensionari (+11,9%) şi, pe ultimul loc, de şomeri (+11,9%).

Cu toate acestea, avansul înregistrat în mediul rural a fost ceva mai mic decât cel din mediul urban, iar raportul dintre acestea s-a deteriorat în continuare spre pragul de 65% ( în urmă cu cinci ani era de aproape 70%).

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat în 2017 cele mai mari sume cu 1.607 lei/persoană, urmate de cele de pensionari (1.136 lei), agricultori (773 lei) și șomeri (654 lei). Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de circa 71% din veniturile celor din familiile de salariați, agricultorii de 48% iar șomerii de doar 41%.

Aceste raporturi că ieșirea la pensie nu ajustează dramatic veniturile şi se poate combina cu alte surse de venit, munca în agricultură reprezintă o variantă cam slab retribuită relativ la alte activităţi iar șomajul rămâne principala amenințare la adresa bunăstării personale, mai ales pentru familiile cu copii în întreţinere.

Rămâne neclar de ce veniturile familiilor de salariaţi s-au majorat cu circa 37% în perioada 2014 – 2017 ( pentru care există cifre comprabile după schimbarea referinţei statistice la anul 2015) dar veniturile familiilor de şomeri au crescut cu doar 24%, în condiţiile în care contribuţiile pentru şomaj provin din salarii.

Pentru a avea o imagine completă asupra evoluţiilor din ultimii patru ani, vă prezentăm şi trendul sumelor cheltuite, care a fost semnificativ sub cel al veniturilor la toate categoriile de familii. Deteriorarea raportului sumelor consemnate pe persoană în mediul rural faţă de mediul urban este vizibilă şi în acest caz, cu observaţia că ritmul de scădere s-a atenuat.

Redistribuirea banilor economisiţi la alimente, preponderent spre valori materiale

Modificările care s-au produs între 2013 şi 2017 pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, implementată și pentru calcul inflației armonizate pe baza coșului de consum – aşa-numitul IAPC) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a ponderii costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-7,1% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor).

Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre categoriile „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (+1,9%) şi „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” (+1,7%), urmate de „Diverse produse și servicii” (+1,3%). Mai aproape de o redistribuire de un procent s-au mai situat cheltuielile de transport, aflate pe un trend de continuă creştere (+0,7% majorare de pondere în ultimii cinci ani).

După ce au atins un maxim al ponderii în 2015, cheltuielile pentru „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” s-au diminuat ca pondere în cheltuileile gospodăriilor înapoi spre pragul de 17% din total. Astfel încât au ajuns la majorări de ponderi similare cu sănătatea şi, din păcate, băuturile alcoolice şi tutun ( ambele cu +0,4%, dar cele din urmă cu două treimi mai mici).

De reţinut un fenomen neplăcut din perspectivă social-culturală. Singurele reduceri de ponderi care apar în această statistică figurează la „recreere şi cultură” (unde accentul cade pe scăderea din cultură, întrucât recreerea nu pare a fi fost afectată) şi educaţie, unde deja aveam o pondere extrem de mică, ce a devenit cu 40% şi mai mica (de la 0,5% la 0,3%).

În fine, ar mai fi de subliniat scăderea preţurilor din sector şi concurenţa în creştere a inversat şi urcarea sistematică a ponderii cheltuililor pentru comunicaţii, care a atins un maxim în 2016 pentru a reveni anul trecut la cele cinci procente din urmă cu trei ani. Una peste alta, redistribuirea banilor alocaţi hranei s-a făcut către valori materiale şi în mai mică măsură către valori spirituale, ceea ce pune problema creşterii reale a calităţii vieţii şi a consolidării democraţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Încredere erodată: Costul finanțării României revine pe creștere pentru trimestrele următoare

Adrian N Ionescu

Neîncrederea în capacitatea de execuţie bugetară a Guvernului Român îi va face pe investitorii în titlurile de stat să ceară dobânzi tot mai mari, potrivit… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu: Guvernul Dăncilă, cel mai slab din istoria PSD

Razvan Diaconu

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a declarat luni, la Adevărul Live, că se aşteaptă să fie exclusă din partid după ce i-a cerut cerut demisia lui… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților / PSD refuză convocarea sesiunii extraordinare solicitată de Opoziție. PNL îl amenință pe Liviu Dragnea cu o plângere penală

Vladimir Ionescu

Cererea deputaților PNL, USR și PMP de a se convoca o sesiune extraordinară la Camera Deputaților în perioada 20-24 august, pe tema protestului din 10… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană va obliga Facebook, YouTube şi Twitter să elimine propaganda teroristă şi extremistă

Iulian Soare

Comisia Europeană intenţionează să oblige companii din domeniul online precum Facebook, YouTube şi Twitter să identifice şi să elimine propaganda teroristă şi violenţa extremistă, neconformarea… Mai mult

Stiri

Șeful Jandarmeriei, la Parchetul General

Victor Bratu

Şeful Jandarmeriei Române, Ionuţ Cătălin Sindile, s-a prezentat luni la Parchetul General pentru a stabili cu procurorii modalităţile de identificare a persoanelor care au comis… Mai mult

Europa

Dividendele, un nou record: Aproape 500 miliarde de dolari plătite la nivel global în T2

Adrian N Ionescu

Ritmul anual de creștere a dividendelor plătite la nivel global a fost de 12,9% în Trimestrul 2, acestea atingând o nouă valoare record de 497,4… Mai mult

Stiri

Peste 61.000 de locuri de muncă vacante în trim. II – 27% din ele, în sectorul public

Vladimir Ionescu

Numărul locurilor d emuncă vacante în trimestrul al doilea al acestui an a fost de 61.400, cu aproximativ 3.000 mai multe decât în cele trei… Mai mult