Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2021 arată că veniturile gospodăriilor populației au crescut cu 7% în termeni nominali față de același trimestru din anul anterior (+3,8% ca putere de cumpărare după ajustarea cu inflația anuală medie de 3,07%). În timp ce venitul bănesc mediu pe persoană a urcat la 1.997 lei (+8,4%), venitul în natură a rămas aproape la același nivel ca în anul anterior (160 lei, respectiv +0,6%).
Diferenţele semnificative dintre evoluţia pe gospodărie şi cea pe membru de familie au fost generate de fenomenul tot mai accentuat al reducerii numărului mediu de persoane pe o gospodărie. Astfel, de la 2,64 de persoane/gospodărie în urmă cu patru ani s-a ajuns la numai 2,54 persoane/gospodărie în 2021(vezi tabelul).
Evoluția veniturilor – prăpastia dintre urban și rural își continuă creșterea
După ce înregistraseră anterior un avans semnificativ mai mare faţă de cel consemnat de venituri per total dar fără a mai progresa în anul anterior, veniturile bănești au urcat la o pondere de 93%. De remarcat și faptul că majorarea acestora pe persoană cumulată pe intervalul T1 2018 – T1 2021 a fost de circa 45%, timp în care majorarea, tot cumulată, a PIB în termeni reali a fost de 12%.
Ponderea veniturilor salariale s-a majorat ușor la 68,1% din total (de la 67,8% în T1 2020 dar de la mai puțin de 60% în T1 2017). Pe fondul măsurilor de combatere a efectelor pendemiei, contribuțiile provenite din prestații sociale au atins din nou pragul de 20%, față de 18,7% anul trecut. De reținut, ponderea veniturilor în natură a ajuns la nivelul minim istoric de 7,4% (de la 12,3% în T1 2017).
Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+11%, de la 2.356,55 lei până la 2.617,03 lei) a fost de două ori și jumătate mai mare decât creșterea veniturilor pe persoană în mediul rural (+4,4%, de la 1.560,52 lei spre 1.628,81 lei). Astfel, raportul dintre nivelul de venituri din rural şi cel din urban s-a diminuat de la 66% în T1 2020 la doar 62% în T1 2021.
Evoluţia pe partea de cheltuieli – stabilizare la impozite și contribuții
Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat, în contextul restricțiilor impuse de pandemie, majorarea după mulți ani de zile a cotei care revine alimentelor din coșul de consum ( 17,1%, peste nivelurile din 2019 și 2020) dar și stabilizarea părții alocate pentru impozite, contribuţii şi taxe ușor peste o treime din total la 33,7%.
Mărfurile nealimentare au păstrat trendul crescător în pofida crizei economice, dar nu au revenit încă la ponderea lor din 2017. Sumele alocate pentru plata serviciilor au continuat să scadă, deloc surprinzător dată fiind activitatea redusă din sectorul HoReCa, iar consumul din surse proprii s-a diminuat cu mai bine de cinci puncte procentuale în doar patru ani.
În mediul urban, nu mai puţin de 37,4% din cheltuielile totale au ajuns pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe, în timp ce, în mediul rural, deși veniturile medii sunt mult mai reduse, taxarea ocupă un spaţiu semnificativ mai mic din cheltuieli (26,9%).
De remarcat și faptul că ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare este de aproape cinci ori mai mică în mediul urban față de mediul rural (3,2% față de 15,1%). Ceea ce ar putea ridica o problemă de echitate în susținerea cheltuielilor publice, în condiții de beneficii egale.
