fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

de Marin Pana , 11.1.2021

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și 5.302 lei pe gospodărie.
De reținut, în pofida efectelor negative ale pandemiei, veniturile bănești pe persoană au crescut cu aproape 10% față de același trimestru al anului precedent iar cele în natură s-au majorat cu circa 17%.

De luat aminte, după ieșirea din criza precedentă (când PIB-ul a revenit în termeni reali la nivelul din 2008 de-abia în 2014), veniturile au crescut în termeni nominali cam de două ori mai repede decât rezultatul economic (112,5% pe gospodărie și +120,7% pe persoană față de numai +57,2% în cazul PIB). Iar asta în condițiile în care leul s-a devalorizat în raport cu euro cu doar 9,5% ( media 2020 la media 2014).

Ceea ce sugerează că ar trebui să consolidăm ce am obținut (inclusiv prin aducerea inflației în ținta fixată de la niveluri de trei – patru ori mai mari) decât să intrăm într-o spirală care ar cuprinde salariile, pensiile și cursul de schimb, pentru a pune de acord în termeni reali câștigurile și beneficiile sociale NOMINALE obținute cu situația REALĂ din economie (reamintim că PIB-ul a scăzut în 2020 cu 5%).

Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-pronunțată diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,66 persoane în 2014 la doar 2,56 persoane în 2020, evoluție rapidă care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.

Ponderea salariilor în creștere, cea a prestațiilor sociale în creștere

De reținut, pentru prima dată din 2014 încoace, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a scăzut, de la 69,5% în T3 2019 la 68,9% în T3 2020. În schimb, a crescut vizibil partea care revine prestațiilor sociale, în revenire pentru al doilea an consecutiv dar încă sub pragul de 20% și valorile din perioada 2014 – 2017.

Ponderea veniturilor în natură a consemnat prima revenire după cinci ani consecutivi de scădere dar a rămas departe de nivelul din 2014 (6,4% față de 15,1%). Pe fondul unei evoluții relativ slabe a sectorului agricol, veniturile din agricultură s-au diminuat, în premieră absolută, la mai puțin de două procente din total.

Dacă veniturile din activități independente au fost în creștere ca pondere (+0,2pp), cele obținute din proprietate și vânzări de active (1,1%) s-au menținut ca importanţă pentru bugetul familiei iar ponderea sumelor provenite din diverse alte expediente a coborât la un minim istoric pe parcursul perioadei analizate (de la 1,8% în T3 2014 la 0,7% în T3 2020).

Modificările în structura cheltuielilor

Pe fondul pandemiei, ponderea sumelor alocate pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice a crescut față de aceeași perioadă din 2019, pentru prima dată din 2014 încoace.
Evoluție la care a contribuit scăderea pronunțată din sectorul HoReca (ajunsă la aproape o treime, cu doar 0,7%, de la 2% anterior) dar și o majorare mai mare a prețurilor la alimente în raport cu media inflației.

Limitarea deplasărilor și creșterea necesităților de comunicare la domiciliu (vezi școala on-line și telemunca) au condus la majorarea semnificativă a sumelor alocate pentru comunicații (de la 4,6% la 5,9% din total). Ceea ce a contabalansat scăderea sumelor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, care au atins un nivel minim în 2020.

După cum era de așteptat în condițiile date, simultan cu creșterea cheltuielilor pentru sănătate, au fost ajustate masiv cheltuielile pentru recreere și cultură (de la 6,8% la doar 3,8%, practic fiind vorba despre o situație conjuncturală clară, care va impune o precizare în analizele ulterioare) dar suprinzător de puțin în cazul transporturilor (de la 6,9% la 6,7%, deși au scăzut cantitățile de combustibil și prețurile la care au fost achiziționate)

Decalajul dintre sat și oraș s-a stabilizat la 38%

Semnal important pentru politica de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a înregistrat o timidă schimbare de trend după ce decalajul dintre urban și rural se majorase sistematic pe parcursul ultimilor ani. Decalajul de venituri între sat şi la oraş a crescut de la peste 28% în 2014 spre 39% în 2019 și s-a stabilizat la 38% în 2020.

Este un semnal util pentru stoparea polarizării sporului de bunăstare obținut pe parcursul creșterii economice din ultimii ani. Canalizat mai mult către românii de la oraș și mai puțin către cei din mediul rural.

Cu consecința scăderii coeziunii sociale și a extinderii unor focare de sărăcie, de unde provin majoritatea celor care au plecat din țară în căutarea unui trai mai bun.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.1.2021

Un raspuns

  1. Bogdan
    12.1.2021, 9:25 am

    Dacă separăm puțin salariile vom vedea o prăpastie între cele mici care sunt multe și cele foarte mari. Discrepanță între privat și bugetari,salariile și alte bonusuri sporurii etc.

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult