Vasile Iuga, partener PwC, a atras atenţia, în cadrul conferinţei „O strategie economică pentru România” organizată de cursdeguvernare.ro miercuri, că deşi România a cheltuit cel mai mare procent din PIB pentru lucrările de infrastructură, calitatea acestora este cea mai scăzută din UE.
Vasile Iuga a avertizat totodată că infrastructura construită de statele vecine începe să ne ocolească şi cu excepţia unui coridor european ce trece prin România, ţările din regiune preferă să îşi conecteze infrastructura cu Ungaria – stat ce ar putea fi folosit drept exemplu de “maximizare a relevanţei strategice”.
Consultantul PwC s-a referit nu doar la infrastructura rutieră, ci la rețelele de interconectare de toate felurile, inclusiv cele energetice.
„România pare în acest moment ocolită de marile coridoare şi de marile fluxuri. România este inclusă în câteva coridoare europene, însă acestea acoperă mai ales partea de sud a ţării. Jumătatea de nord nu este inclusă în proiectele coridoarelor europene. A existat coridorul IX care urma să conecteze Salonicul de Helsinki şi care ar fi putut iriga economic Moldova noastră, însă pe moment nu se mai vorbeşte de acel coridor. Nabuco trecea prin România doar prin regiunea de sud-vest aşa cum South Stream ne ocolea complet”, a spus Vasile Iuga.
Ungaria a devenit poarta de acces a Europei datorită infrastructurii
„Ungaria este o ţară al cărui model ar merita studiat şi înţeles şi eventual replicat şi de România în materie de infrastructură. Indiferent de guverne şi de regimurile politice, Ungaria a avut o politică coordonată şi coerentă de transformare a ţării într-o poartă de intrare în Europa şi într-o ţară de tranzit a reţelelor de transport, de electricitate şi de tranzit de gaze. Sigur că Ungaria este avantajată de geografie: ceva dealuri în partea de nord, în rest teritoriu plat. Mai uşor de construit infrastructura. Capitala în centru cu Dunărea trecând pe acolo.
Ungurii şi-au jucat mult mai bine cartea. Patru dintre coridoarele europene de transport trec prin Ungaria. În acest moment dacă ne uităm la reţeaua de autostrăzi ea are 1.400 de kilometri.”
Potrivit hărților prezentate de Vasile Iuga, și infrastructura de transport gaze care trece, prin Ungaria, spre Europa, ocolește România :
Balcanii se racordează la rețeaua ungară de autostrăzi
”Pentru sârbi și bulgari vechiul drum de transport care lega Constantinopolul de Sofia, de Belgrad şi de Budapesta şi apoi Viena, trece prin Ungaria. Ungaria şi-a maximizat relevanţa strategică în ceea ce priveşte infrastructurile de transport, de gaze de asemenea. În Ungaria intră cam 15 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Ucraina: 11 pentru consumul intern, în proporţie de 75% gaz rusesc şi restul din Austria şi Slovacia, dar face tranzit de 4-5 miliarde de metri cubi către cine? Către Serbia şi Croaţia”, a arătat Iuga.
El a subliniat totodată slăbiciunile României în ceea ce priveşte eficienţa investiţiilor publice făcute.
„Dacă ne uităm la eficienţa investiţiilor publice în Uniunea Europeană constatăm că România are cel mai mare procent din PIB investit în infrastructură. Dacă ne uităm la indexul calităţii infrastructurii România are cea mai slabă calitate a infrastructurii din UE. Cu alte cuvinte, cel mai mare procent din PIB pentru cea mai proastă infrastructură. Celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est sunt într-o poziţie mult mai bună”, a explicat Iuga.
Traian construise în Dacia, în numai 10 ani, 4300 km de drumuri și 25 de poduri complexe
Exemplul, șocant, oferit de Vasile Iuga – în ce privește importanța infrastructurii și eficiența cu care ar trebui construită – se referă la actualul teritoriu al României de acum aproape 2000 de ani : În doar primii 10 ani de la cucerirea Daciei, Traian (împăratul) a construit pe acest teritoriu 4300 km de drumuri și 25 de poduri complicate. Străpunsese în 4 locuri Carpații – Valea Oltului, a Ptahovei, pasul Buzău și Oituz.
„Părem că suntem blestemaţi şi că nu avem capacitatea de a construi infrastructura. Din această perspectivă, două-trei minute de recurs la istorie: reţeaua de drumuri din Dacia romană. 1900 de ani. În anul 105, Traian construieşte podul de la Drobeta, una dintre minunile Lumii Antice. Pe vremea lui Francisc I, când Franţa era aliată cu Imperiul Otoman şi Suliman Magnificul controla zona, Francisc I a cerut ca un grup de ingineri să vină să verifice mortarul de la Drobeta. În doi ani se construiesc 450 de kilometri de drumuri până în actualul judeţ Sălaj. Multe au existat până în secolul XIX şi peste ele s-a turnat direct asfalt în secolul XX. În 10 ani de la cucerirea Daciei, romanii construiesc 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri foarte complicate. Exista drum şi pe Valea Oltului. Existau drumuri şi prin pasul de pe Valea Prahovei şi prin pasul Buzău şi prin pasul Oituz.
Vasile Iuga a subliniat, ca o concluzie, că „ţările din jur de mişcă. Acţionează şi dacă nu avem un plan coerent care să fie bazat pe consens şi care să transceadă ciclurilor politice riscă să rămânem la infrastructuri de slabă calitate care ne vor face nu excentrici în sensul poziţionării geografice ci periferici şi marginali în sens geo-politic şi geo-strategic ceea ce este pur şi simplu inadmisibil„.
3 răspunsuri
românii se sabotează singuri și îi ajută și unii maghiari din guvernul lor care au dat informații adevăratului lor guvern, se mai poate repara dar numai după iași targumures
Peste tot e coruptie si se si fura, insa la noi se fura tot. Asa zisa noastra elita de analfabeti vrea sa care totul afara, nu-si vede viitorul legat de tara asta. Beizadelele lor vor cheltui in strainatate banii jefuiti din Romania.
Ramii crucit, nu alta!
Statul roman este un stat foarte puternic, dar, din pacate, e pornit sa faca numai rele. Noi i-am dat si-i dam totul; din 10 piini pe care le cistigam se pare ca lui ii dam 9. Ce mai vrea, sufletul nostru?
Ptiu, drace!