Vasile Iuga, trezorier la Institutul Aspen România, a declarat sâmbătă că Balcanii de Vest încă au un decalaj mare de acoperit față de statele membre UE, o posibilă soluție fiind aplicarea a cinci priorități de reformă, privind infrastructura, instituțiile, eficientizarea pieței economice, a pieței muncii și dezvoltarea piețelor financiare.
”Un număr de factori au interese în această regiune și concurează pentru influență; în ordine aleatorie — Turcia, Rusia, NATO, China și instituții multilaterale. De asemenea, Balcanii de Vest au făcut întotdeauna parte, fizic, din Europa și Europa a devenit un factor de interes-cheie în această regiune, cu majoritatea elitei exprimându-și opinia și sprijinul pentru aderarea la UE. Aderarea la UE a devenit obiectiv-cheie, (…) UE încurajează cooperarea în zonă și procesele care deja au fost implementate. Pe scurt, am văzut tranziții parțiale și dificile, atât pe scena politică, cât și pe cea socială și economică și am văzut reforme economice și politice nefinalizate. Deci, încă mai sunt lucruri de făcut în Balcanii de Vest”, a declarat Vasile Iuga, citat de Agerpres, într-o prezentare făcută la lucrările comisiei pentru economie și securitate, în cadrul celei de-a 63-a sesiuni anuală a Adunării Parlamentare a NATO care are loc la Palatul Parlamentului.
El a trecut în revistă diferențele între statele din Balcanii de vest, cele opt noi state membre ale Uniunii Europene și țările UE 17.
”Ce trebuie să facem ? Aici avem o listă cu cinci priorități de reformă prioritate pentru fiecare din statele din Balcani. Ele reprezintă rezultatele unei analize realizate prin ceea ce se numește index-ul de competitivitate globală, cei 10 piloni folosiți de Forumul economic global recunoscut (…). Putem vedea că cele mai mari goluri în privința priorității reformelor țin de infrastructură, instituții, eficiența pieței, eficiența pieței muncii și în privința dezvoltării piețelor financiare. Așadar, (…) toate statele din zonă, în grade diferite, vor trebui să-și reorienteze prioritățile în aceste patru-cinci zone mari pe care le-am dezvoltat folosind o asemenea metodologie”, a afirmat Vasile Iuga.
El a insistat pe faptul că regiunea este în urma statelor dezvoltate în ceea ce privește infrastructura, punctând că în contextul actualei paradigme geopolitice infrastructura este esențială, iar rolul acesteia crește din ce în ce mai mult.
”Dacă vorbim despre regiune, atât densitatea șoselelor, cât și a căilor ferate este mult mai redusă în Balcani, decât în noile state membre. (…) Mesajul este că este necesară o investiție de opt miliarde de euro, iar impactul pozitiv se va vedea și, prin aceste investiții, PIB-ul în zonă va crește cu un procent pe an, iar un alt beneficiu ar fi crearea a 200 de mii noi locuri de muncă”, a declarat Vasile Iuga.
Reprezentantul Institutului Aspen România s-a referit și la problemele din regiune legate de gradul ridicat de șomaj în rândul tinerilor.
Un răspuns
1.Fara indoiala ca d-l Iuga are perfecta dreptate, dar cele propuse sint IREALIZABILE înafara unui proiect de REINDUSTRIALIZARE, care sa le cuprinda intr-un proiect de tara unitar si coerent!Altfel de unde viziunea, contextul si indiciile modului de a realiza obiectivele enuntate, de unde resursele financire si umane necesare, de unde insasi decolajul economic national care inainte de toate – trebuie sa aprinda interesul investititorilor straini, odata cu cel al migrantilor – de asi oferi forta de munca pentru ROMANIA?
2.La conferintele economice organizate de portalul de fata, mereu am propus evaluarea si promovarea unui proiect de reindustrializare, insa din pacate reprezentantii marilor institutii ca si cea de fata, se multumesc cu constatari teoretice si îndemnuri … patriotice!Ei nu reusesc sa „treaca” de la constatari si strategii tehnice-economice la proiectele de realizare oferite, ceeace dovedeste ca s-a impamintenit „credinta” oarba, ca (ele) sint irealizabile in Romania…