luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 iunie, 2021

Guvernele României au încasat la buget, în anii 2012 – 2020, peste 3,182 miliarde de euro din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (GES), în cadrul schemei EU ETS. Sumele ar fi trebuit să se îndrepte prioritar spre programe de protecția mediului.
Numai 21,3% din această sumă a fost dedicată programelor ecologice și de subvenționare a afacerilor expuse la riscul de delocalizare din România, pe motive de restricții de mediu, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), la cererea CursDeGuvernare.

„Precizăm faptul că suma încasată nu este egală cu suma alocată beneficiarilor, soldul rămas din sumele încasate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, după efectuarea alocărilor, fiind reținut în contul de disponibil al Ministerului Finanțelor, pentru utilizări viitoare de către beneficiari, în conformitate cu legislația în vigoare” – spune o precizare a MFP.


Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (GES) sunt alocate gratuit țărilor UE de către Comisia Europeană și o altă destinație prioritară a sumelor rezultate din licitarea lor este susținerea afacerilor care ar putea fi relocate în țări cu regimuri mai laxe de protecție a mediului.

Numai ce rămâne după aceste alocări se poate face venit la bugetul de stat.

Vânzările statului de certificate de emisii au crescut odată cu deficitul bugetar

Valoarea încasărilor pe certificate GES a crescut de peste 20 de ori, din 2012 până în 2020. Trebuie remarcat saltul cel mai consistent care a avut loc în anul 2018, când vânzările au crescut de aproape 3 ori, față de anul anterior.


În general, însă, vânzările de certificate GES au crescut pe măsura aplicării politicii guvernamentale de stimulare a consumului inclusiv prin creșterea salariilor angajaților statului și a pensiilor, dar și prin reducerea fiscalității, cu riscul creșterii deficitului bugetar, care a ajuns la 4,6% din PIB în 2019.

Pe ce s-au dus banii

În alte scopuri decât acoperirea deficitului bugetar au fost folosite doar 3,809 miliarde de lei, adică mai puțin de 679,8 de milioane de euro (la cursurile medii BNR), sau 21,3% din cele 3.182 milioane de euro încasate pe certificate GES, potrivit datelor incomplete comunicate de MFP.

Deși sumele obținute din licitarea certificatelor GES trebuia folosite mai ales în scopuri de proiecție a mediului, pentru „lucrările de împădurire” – de exemplu, s-a folosit cel mai puțin, sub 1% din totalul vânzărilor de certificate.

Proiectele Administrației Fondului de Mediu (AFM) acoperă 26,3%. Cele mai cunoscute sunt cele din programele „Rabla”, foarte active în anii 2018 și 2019.

Destinațiile precizate de MFP:

MFP nu a mai dat precizările suplimentare solicitate privind diferența de peste 2,5 miliarde de euro.

Nici din sumele folosite la altceva decât la deficitul bugetar, cea mai mare parte nu a fost destinată programelor ecologice.

Nu mai puțin de 44% din totalul sumelor prezentate de MFP s-a dus, în anul 2020, pe subvenționarea companiilor energofage, pentru a descuraja relocarea afacerilor acestora în alte țări, fără  rigori prea severe privind poluarea, conform OUG 115 / 2011.

(Citiți și: „Decarbonarea Europei: Liderii UE – între ciocanul țintelor ambițioase și realitățile dure din statele mai slab dezvoltate”)

Printre companiile energofage din România se numără Alro Slatina, Liberty Galati, ArcelorMittal România, Tenaris Silcotub și Saint-Gobain România, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

La categoria proiecte ecologice se va fi încadrat proporția de aproape 19% folosită la lucrările de la magistralele 4, 5 și 6 ale metroului și, surpriză, inclusiv la legătura acestuia cu Aeroportul Henri Coandă.

Sume mai mici au fost folosite pentru achziția de microbuze școlare, piste de biciclete în centrul  Bucureștiului și  pentru tredcerea unor autobuze din Ploiești de pe combustibil diesel pe gaz petrolier lichefiat.

Licitațiile din primele 5 luni ale anului 2021, au adăugat încasări de 186 milioane de euro, care ridică totalul încasărilor din certificate GES la peste 3,368 miliarde de euro.

Sistemul certificatelor de emisii

Reglementările europene prevăd ca o parte din volumele de certificate GES alocate gratuit statelor membre UE să fie repartizate, de asemenea gratuit, unor companii, pentru a se încadra în anumite plafoane de emisii, în funcție de mai multe criterii de eligibilitate.

Certificatele care rămân după alocarea gratuită sunt scoase la licitație pe platforma de licitație comună a UE (EEX).

Licitația ar fi trebuit să fie metoda principală a sistemului de reducere a poluării industriale și de stimulare a introducerii de tehnologii noi și nepoluante. Alocările gratuite ar fi trebuit să fie doar o metodă tranzitorie.

Sistemul a fost instituit în Uniunea Europeană din 2007, pe principiul  „limitează și tranzacționează” certificate de emisii, care corespund fiecare cu o tonă de CO2.

Volumul certificatelor GES a fost redus anual cu câte 1,74% în a doua etapă de aplicare a sistemului (2012 – 2020) și cu 2,22% în etapa 2021-2030. Pentru această etapă se vor introduce shimbări majore, care vor duce la elominarea alocărilor gratuite între anii 2026 și 2030.

În plus urmează să se stabilească așa zisa taxă pe carbon, mai precis pe importurile în UE de produse din țări cu reglementări de mediu permisive.

Certificatele de emisii sunt diferite de certificatele verzi

Certificatele de emisii de  gaze cu efect de seră (GES) nu trebuie confundate cu certificatele verzi, alocate gratuit de guvern producătorilor de energie regenerabilă. Furnizorii de electricitate sunt obligați să le cumpere de la aceștia, iar costul lor este inclus în facturile consumatorilor, conform legii.

Certificatele de emisii, sau așa numitele permise de emisii, fac parte din sistemul european de reducere a poluării prin plafonarea emisiilor și prin stimularea investițiilor în tehnologii nepoluante.

Și companiilor le sunt alocate gratuit certificate GES, pe care le pot vinde la rândul lor, dacă și-au redus emisiile prin echipamente noi. Cele care nu investesc suficient trebuie să cumpere certificate, căci plafoanele de emisii scad mereu.

Companiile vând certificatele de emisii pe burse specializate, în timp ce statul scoate la licitație ce i-a mai rămas după alocarea către companii pe o platformă specializată a Comisiei Europene.

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: