Vântu nu doarme liniştit: Justiţia se joacă, dar statul încă lucrează pentru el. Cum stăm cu ratele la FNI

Desfăşurarea de forţe a Justiţiei – cu reţinerile, arestările, audierile şi recursurile din ultimele luni ale lui Sorin Ovidiu Vântu şi extrădarea, pas cu pas, a lui Nicolae Popa – pare să se desfăşoare ca într-un spectacol la care lumea priveşte dar a uitat cât costă biletul şi cum stăm cu ratele cu care e plătit acest bilet.

Asta pentru că, dincolo de piesa mediatică, Justiţia nu a fost în stare să recupereze nici măcar o parte din prejudiciul produs de FNI celor 300.000 de deponenţi, prejudiciu la care, lună de lună, încă mai plăteşte rate fiecare român.  Asta nu e totul: una din cele mai importante instituţii ale statului, AVAS, are, periodic, conturile blocate, pentru ca din ele să mai fie scoasă o tranşă de plată către păgubiţi.

Iată cum sta situaţia lăsată de Vântu şi Popa, dincolo de girofarurile Justiţiei şi de spectacolul palpitant de la televizor.

Situaţia la zi


Senatul a adoptat, luna trecută, un proiect de lege iniţiat de guvern prin care bugetul AVAS nu va mai putea fi executat silit, în vederea acordării despăgubirilor, în special către creditorii FNI, aceste despăgubiri urmând a fi plătite exclusiv din veniturile proprii ale instituţiei.

Legea prevede că această măsură este una temporară, până la data de 31 decembrie 2013, în condiţiile în care AVAS acuză faptul că activitatea instituţiei este blocată din lipsă de fonduri.

“Conturile AVAS sunt blocate în integralitatea lor şi nu pot fi efectuate niciun fel de plăţi ca urmare a proprilor instituite de executorii judecătoreşti în temeiul unor titluri executorii”, se arată în expunerea de motive a Guvernului, care precizează că toţi banii din bugetul AVAS sunt opriţi de către Trezoreria Statului.

Cea mai mare parte a obligaţiilor de plată ale AVAS nu are legătură directă cu activitatea instituţiei, ci reprezintă despăgubiri acordate de instanţe creditorilor FNI, precum şi despăgubiri pentru imobilele restituite de societăţi comerciale privatizate către foştii proprietari. Asta pentru că, după ce Justiţia le-a dat dreptate deponenţilor la FMI şi a obligat statulsă-i despăgubească, nu a fost recuperat niciun prejudiciu, iar instituţia aleasă să achite oalele sparte a fost AVAS, din banii de privatizări.

Ce nu se vede la televizor din spectacolul Popa-Vântu-Justiţie

Un control al Corpului de Control al premierului, efectuat în 2009, arată cât de greu plătim prejudiciile de la FNI şi cum e blocată o instituţia care, mai ales în timp de criză, ar trebui să producă bani pentru investiţii: AVAS.

Potrivit raportului Corpului de Control al Prim-ministrului, în urma unei verificări efectuate la AVAS în martie 2009, s-a constatat că 95% dintre cererile depuse de păgubiţii FNI, pentru plata despăgubirilor, au fost soluţionate cu încălcarea termenului legal de 6 luni.

Din această cauză, asupra conturilor AVAS deschise la Eximbank şi la Direcţia de Trezorerie şi contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti au fost instituite popriri, toată activitatea instituţiei fiind blocată.

”La această situaţie s-a ajuns din cauza faptului că nu s-au luat toate măsurile organizatorice neceare asigurării plăţii despăgubirilor la care instituţia fusese obligată prin hotărâri judecătoreşti către investitorii FNI, pe cale voluntară. Fără a aştepta începerea demersurilor de executare silită prin comunicarea somaţiilor de plată prin intermediul executorilor judecătoreşti, ceea ce a condus la suplimentarea sumelor care, în final, au fost plătite de AVAS sau urmează să fie plătite de aceasta, cu inflaţia calculată până la data plăţii efective şi cu onorariile pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti”, se arată în raportul Corpului de Control al premierului.

Blocarea conturilor AVAS a condus şi la schimbarea destinaţiei legale a veniturilor încasate de Autoritate din valorificarea creanţelor bugetare preluate de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, a creanţelor fiscale, precum şi a dividendelor încasate de AVAS în urma activităţii de administrare a participaţiilor statului, mai relevă raportul guvernamental.

Mai mult, şefii din AVAS din perioada aprilie 2007- martie 2009 nu au luat măsuri eficiente de organizare a activităţii de verificare şi efectuare a plăţilor către investitorii FNI, ”ceea ce a condus în final la majorarea semnificativă a sumelor pe care AVAS va trebui să le plătească, cu indicele de inflaţie calculat de la luna aprilie 2007 până la zi, raportat la soldul rămas de plată şi cu cheltuielile suplimentare de executare silită şi penalităţile de întârziere calculate în sarcina AVAS, de către furnizorii de materiale şi utilităţi şi prestatorii de servicii, datorate imposibilităţii respectării termenelor de plată de către AVAS, toate veniturile instituţiei fiind indisponibilizate prin măsuri de executare silită”.

Din situaţia privind litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată, rezultă că Direcţia Generală Juridică a AVAS nu a exercitat toate căile legale de atac cu privire la trei sentinţe comerciale din cele 14 sentinţe pronunţate în litigii privind despăgubiri solicitate de investitori FNI.

”Conducerea Direcţiei Generale Juridice (DGJ) trebuia să ia măsuri prin care să se asigure că sunt formulate toate căile legale de atac împotriva unor hotărâri judecătoreşti prin care AVAS a fost obligată la plata unor sume de bani, şi nu în mod discreţionar, anumite procese să rămână irevocabile prin neapelare, nerecurare sau perimarea apelului, şi în alte procese cu acelaşi obiect privind doar alţi reclamanţi să se epuizeze toate căile de atac conform obligaţiilor legale”, se menţioează în raportul Corpului de Control.

De asemenea, conducerea DGJ trebuia să formuleze contestaţii la executarea silită cu privire la toate executările silite începute împotriva AVAS în perioada 2.06.2005-31.12.2006 şi să solicite anularea măsurilor de executare silită efectuate cu încălcarea prevederilor potrivit cărora apelul şi recursul suspendă de drept executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în litigii împotriva AVAS, se mai arată în raprtul guvernamental din primăvara lui 2009.

Peste 300.000 de persoane au fost păgubite în urma prăbuşirii FNI, în anul 2000. La 11 ani de la crahul financiar, justiţia a adunat actorii principali ai prăbuşirii FNI pe afişul unui circ plătit de toţi românii cu peste 100 de milioane de euro, – banii achitaţi păgubiţilor FNI de către stat, prin AVAS.

La escrocheria FNI, au contribuit direct două instituţii ale statului român, CEC, care a garantat investiţiile la Fond, şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, care a permis funcţionarea jocului piramidal. În urma crahului financiar, au fost condamnate două persoane direct implicate, fosta preşedintă a SOV Invest – firma care a administrat FNI, Ioana Maria Vlas, şi fostul director al Gelsor, Nicolae Popa, membru al Consiliului de Încredere al SOV Invest. Sorin Ovidu Vîntu, proprietarul celor două firme, a reuşit să scape basma curată.

Ca într-un film indian prost, dar turnat, culmea, în Indonezia şi România, cei trei îşi joacă rolurile în faţa a 22 de milioane de păgubaşi, care se aleg doar cu biletele rupte la intrare.