marți

19 martie, 2024

17 iulie, 2013

Președintele Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), Valeriu Nistor, a declarat, într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro, că România va fi favorizată în fața unor state ale Uniunii Europene, în privința atragerii investițiilor americane, pentru că Bucureștiul are încheiat cu Washington-ul Parteneriatul strategic.

În schimb, Nistor, care este și country director al IBM România, consideră că, pentru a atrage mai bine investitorii, autoritățile române trebuie să ofere în primul rând predictibilitate fiscală, eventual printr-un program pe termen lung care să fie respectat măcar în cadrul unui ciclu electoral întreg, dacă nu chiar de la un guvern la altul.


cursdeguvernare.ro: Care ar fi orizontul de așteptare al companiilor americane din România cu privire la strategia economică a Guvernului în următorii 2-3 ani?

Valeriu Nistor: Vreau să încep prin a spune că, în momentul în care vorbesc în numele AmCham, vorbesc nu numai în numele companiilor americane membre AmCham, dar și în numele unor companii românești. Mai mult de 50% dintre membrii noștri sunt companii românești. Ca atare, noi suntem o asociație care își propune să facă advocacy și să stimuleze oportunitățile de creștere a mediului de afaceri nu doar pentru companiile americane, ci pentru toate companiile care doresc să fie membre ale acestei asociații.

În ceea ce privește strategia Guvernului, ceea ce sperăm din partea Guvernului este în primul rând să fie o strategie sau o agendă clară în ceea ce privește creșterea competitivității economice a României minimum la nivel regional.

După aceea, sunt câteva teme generale pe care noi le adresăm de fiecare dată Guvernului atunci când ne întâlnim cu reprezentanți ai săi – sunt diverse structuri și task-force-uri.


În primul rând, dorim transparența actului de guvernare. Procesul de adoptare a legilor și a politicilor publice trebuie să fie derulat în urma unui proces de consultare, astfel încât să avem recomandări, sugestii din partea membrilor noștri și, în al doilea rând, să fim capabili să fim pregătiți în ceea ce privește schimbarea de strategie, schimbarea legislativă.

În al doilea rând, ne dorim predictibilitate. Aici mă refer la stabilirea unor direcții strategice și continuarea unui mesaj consistent în urma acestei direcții strategice, astfel încât mediul de afaceri să-și poată alinia structurile și investițiile în direcția pe care Guvernul o va susține.

O altă temă generală este stabilitatea. Odată stabilită direcția strategică, ea să rămână și peste un an și peste un an și jumătate.

cursdeguvernare.ro: Dar de la un guvern la altul?

Valeriu Nistor: Asta ar fi ideal. Cel puțin în interiorul unui ciclu electoral de 4 ani – suntem cumva la începutul unui nou mandat de 4 ani – ne dorim foarte tare ca strategia pe care Guvernul o adoptă să fie stabilă, astfel încât să fie predictibilă și cei care sunt deja investitori sau care doresc să devină investitori în România să poată să se uite la câțiva ani și să spună: Aha, cam așa merge țara, cam în direcția asta, astea sunt domeniile pe care Guvernul le va susține, ca atare probabilitatea noastră de succes – mergând și noi în urma strategiei guvernamentale – va crește.

cursdeguvernare.ro: Din punctul de vedere al investitorilor americani și români membri AmCham, care ar fi principalele priorități ale anului 2013, pe care Guvernul nu are voie să le rateze? Ar mai fi timp pentru ele?

Valeriu Nistor: Eu nu aș spune că există priorități pentru anul 2013 punct, pentru că asta ar însemna că există niște rețete magice, pe care, dacă Guvernul le-ar adopta în următoarele șase luni, brusc situația s-ar îmbunătăți.

Eu aș vorbi mai degrabă despre un curent de acțiune a Guvernului care să se axeze pe ceea ce noi putem să valorificăm în relația noastră în primul rând cu Uniunea Europeană și în relația din Parteneriatul Strategic Statele Unite – România. Acestea sunt elementele principale și ele trebuie să fie capacitate. În relația cu UE, sunt fondurile structurale, care în mod evident trebuie accesate corect, trebuie crescut semnificativ procentul.

În Parteneriatul strategic româno-american, există componenta economică, ce are câteva direcții clare. Una dintre ele este atragerea de investitori americani suplimentari în România. În al doilea rând, convingerea investitorilor americani existenți în România să-și crească investițiile – sau poate că asta ar fi chiar în primul rând, dacă mă întrebați pe mine. Și, de asemenea, există domeniul energetic, unde este interes important de dezvoltare a acestui domeniu în viitor.

În ceea ce privește apartenența României la Uniunea Europeană, aceasta nu face decât să accelereze și să potențeze competitivitatea, astfel încât decalajele pe care economia românească le are în raport cu ceilalți membri ai UE să se reducă în următorii ani.

cursdeguvernare.ro: În privința elementelor de scut antirachetă de la Deveslu, companiile cu capital american din România privesc ca pe o oportunitate investițiile materiale de acolo?

Valeriu Nistor: Scutul antirachetă rămâne un element politic al Parteneriatului. Decizia firmelor americane, de altă naționalitate sau românești de a investi în România este susținută de ideea că există un parternriat strategic româno-american care crește stabilitatea economică pe termen lung. Sigur că asta îndeamnă firmele din diverse țări și firmele românești să-și crească expunerea pe mediul economic românesc. Elementul politic susține elementul economic, dar nu direct. Și după aderarea României la NATO, intrând sub o umbrelă strategică, e clar că există o stabilitate economică și politică pe termen lung care îmi permite să pun bani în țara respectivă, fără temeri exagerate, dincolo de riscurile inerente ale unui model economic.

cursdeguvernare.ro: Competitivitatea e un laitmotiv, aproape ca un fetiș, în discuții, și la Bruxelles, și la București. Dar care ar fi măsurile pe care Guvernul trebuie să le ia pentru a potența competitivitatea reală a țării?

Valeriu Nistor: Ei au făcut și cred că, totuși, se mai întâmplă lucruri. De exemplu, faptul că în anul 2013 se promovează o nouă lege a parteneriatului public-privat este un exemplu clar. Întâmplările din ultimele 6 luni arată că este o preocupare pentru creșterea competitivității. Anumite proiecte de infrastructură nu vor avea altă soluție decât un parteneriat public-privat. Faptul că autoritățile publice și-au asumat rescrierea Codului fiscal este un alt semnal că există o preocupare pentru stabilitate și pentru creșterea competitivității cadrului fiscal, astfel încât să vină investitori noi sau actualii investitori să fie stimulați să-și crească expunerea pe piața românească.

Primul-ministru a anunțat acum câteva zile un plan național de investiții. E un alt semnal. Bun, o să vedem, sigur, cât de repede se va implementa acest plan de investiții, dar există clar intenția, direcțiile unde vrea să investească. Deci, mie mi se pare că toate astea nu sunt altceva decât măsuri care vor duce în final și la creșterea competitivității.

cursdeguvernare.ro: Mai devreme vorbeați despre necesitatea ca autoritățile române să crească interesul investitorilor americani în România. SUA sunt abia al 12-lea investitor în România, potrivit cifrelor Ministerului de Externe.

Valeriu Nistor: Acestea sunt cifrele din 2011, dar probabil că este un ordin de mărime corect…

cursdeguvernare.ro: Cu toate astea, când vorbim despre investitori americani în România, vorbim de companii uriașe: IBM, Microsoft, Ford, Chevron, Exxon Mobil, Lufkin, Smithfield, Oracle. Ce împiedică aceste mari companii să investească mai mult în România?

Valeriu Nistor: Toate aceste companii au expuneri și investiții serioase în România. Există, sigur, sectoare mult mai competitive în România, sectorul IT, sectorul energetic, unde interesul și competitivitatea mediului permit și au stimulat investiții foarte bune.

Acum, după părerea mea, locul în topul investitorilor o să se schimbe în următorii ani, pentru că exită două elemente care dau un impuls acestui parteneriat și primul a fost, în mod evident, Parteneriatul strategic semnat între România și SUA, care a deschis o poartă – încă noi nu realizăm cât este de largă această poartă, acest interes pentru România.

A doua întâmplare care, cred eu, o să schimbe din nou această balanță în mod pozitiv este noua inițiativă euroatlantică lansată între SUA și UE, acest Trade and Investment Partnership (TTIP), care va elimina o suită de bariere comerciale, astfel încât să creeze o nouă zonă de liber schimb Europa – Statele Unite, de care România, în mod natural, va beneficia, noi fiind un membru al Uniunii Europene, noi fiind un mare consumator în regiune, deci și un absorbant de fonduri investiționale foarte mare. Prin urmare, orice evoluție pozitivă a pieței europene se va reflecta și în piața românească.

cursdeguvernare.ro: Vorbiți despre acest acord de liber schimb. Odată cu eliminarea unor bariere tarifare la comerț, ar putea exista riscul ca unele companii americane să nu mai aibă motiv să mai vină în România cu unități de producție? Practic, pot să producă în America și să vândă în Uniunea Europeană, nu mai e nevoie să producă în UE pentru a vinde aici.

Valeriu Nistor: Eu zic că riscul acesta este mai mare acum decât ar fi după încheierea Acordului de liber schimb SUA-UE, pentru că în momentul în care investitorii americani delocalizează industria, între primele trei criterii nu sunt barierele vamale. Sunt alte criterii, legate de modelele de afaceri, de localizarea producției în raport cu consumatorii, de logistică și de lungimea supply-chain-ului – mai scurt sau mai lung. Între criteriile după care se mută unitățile de producție sunt și barierele vamale, și stimulii fiscali, dar barierele vamale nu sunt neapărat între primele criterii pentru mutarea unor unități de producție dintr-o locație în alta.

După părerea mea, în momentul de față, riscul României de a nu putea să atragă un investitor american este mai mare decât dacă noi suntem parte dintr-un acord de liber schimb, ca membri ai Uniunii Europene. Deci vom deveni și mai interesanți în combinația membru al UE – Parteneriat strategic cu SUA. Atenție: Statele Unite nu au parteneriat strategic cu toate țările din UE, deci noi devenim mult mai interesați în combinație decât suntem acum.

cursdeguvernare.ro: Exista anumite augmentări în relația noastă economică cu Statele Unite prin această suprapunere a partneriatului Strategic cu acest acord?

Valeriu Nistor: Absolut. Mie mi se pare o foarte bună oportunitate acest acord de liber schimb SUA-UE pentru România. Noi avem partneriatul strategic cu SUA, acordul de liber schimb va stimula economia americană să se uite cu mai mare atenție decât se uită astăzi la Europa și, când se uită la 28 de țări membre în UE, o să propună: ”Membri ai UE – 28, parteneri strategici cu SUA – brusc numărul scade. Orice investiție se face după un set de criterii destul de sofisticat determinat. Pentru noi, acesta este un crietriu suplimentar, deci combinația este pentru noi mai valoroasă decât este astăzi.

cursdeguvernare.ro: Din punctul de vedere al companiilor americane din România, care sunt punctele pe care autoritățile americane, respectiv române ar trebui să le negocieze în acest acord de liber-schimb? Urmăresc ceva particular companiile americane spre deosebire de celelate companii americane?

Valeriu Nistor: Guvernul României nu creează niciodată facilități investiționale de niciun tip pentru o categorie de investitori, fie că e națională sau sectorială. Guvernul României creează facilități investiționale pentru investori, punct. Ei spun: ”pentru investitorii care vor pună bani în economia românească, noi avem un Cod fiscal care spune că o corporate tax este 16%. Ei nu spun că este 16% pentru unii și 14% pentru alții. Nu se poate așa ceva, în primul rând că suntem membri ai UE, care susține piața de liberă concurență, nu susținem în niciun fel tarife preferențiale. Deci și când Guvernul României va face propuneri în relația cu acordul SUA-UE, sunt sigur că nu va face propuneri legate de investitorii de o anumită naționalitate.

cursdeguvernare.ro: Pe mine mă interesează să aflu ce îi interesează pe investitorii americani, punctul lor de vedere.

Valeriu Nistor: Ce îi interesează pe investitorii americani îi interesează pe toți investitorii: predictibilitatea mediului economic, transparența actului legislativ, fluidizarea actului juridic, astfel încât litigiile comerciale să aibă o finalizare rapidă, să nu dureze ani de zile. Ne interesează stabilitatea pe termen lung a cadrului comercial și legislativ, astfel încât să știm dacă punem o investiție care se amortizează în 15 ani astăzi. Când construiești o fabrică – așa cum a investit Ford sau Lufkin, cu 300 de milioane de dolari – nu se amortizează în doi ani. De aceea, ei se uită și spun ”am planuri pe 20 de ani”.

cursdeguvernare.ro: Ce notă ați da României, autorităților române, având în vedere criteriile acestea, pe care le-ați enumerat?

Valeriu Nistor: Eu cred că există eforturi reale în momentul de față pentru îmbunătățirea mediului economic și aici menționez Coaliția pentru dezvoltare economică a României, din care face parte și AmCham, și care a fost adoptată de Guvernul României ca structură de consultare – una dintre ele, pentru că Guvernul României se consultă cu mai multe structuri. În momentul de față, în mod real, Guvernul face un efort constructiv de consultare a mediului de afaceri, astfel încât să primească propunerile noastre pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.

cursdeguvernare.ro: Ați propus și s-a și aplicat o măsură importantă, Codul muncii. Sunt deja doi ani de când a fost adoptat, prin angajarea răspunderii guvernului respectiv. În acești doi ani, practic, cum a influențat acest nou Cod al muncii mediul investițional din România și piața muncii?

Valeriu Nistor: Codul muncii, atunci când a fost modificat, a adus un element important, și anume a flexibilizat forța de muncă. Aceasta era relativ strict atașată de structuri, era și dificil să acumulezi forță de muncă, pentru că exista temerea că dimensiunea ei poate fi schimbată relativ greu. Și atunci, exista o precauție în a experimenta cu forță de muncă nouă diverse idei, diverse investiții, astfel încât unele merg, altele nu merg. Apetitul era relativ scăzută pe termen limitat. În mod evident, a crescut acest apetit. Deci, mediul de afaceri salută faptul că avem un Cod al muncii flexibil.

cursdeguvernare.ro: Bine, dar ca rezultate concrete, cum se simte acest lucru în economia României. Au crescut investițiile, ca volum, ca bani, ca locuri de muncă?

Valeriu Nistor: Nu pot să dau exemple concrete în momentul de față, pentru că nu aș vrea să mă refer la unul și la altul dintre membrii noștri, mă feresc foarte tare să vorbesc pe nume specifice. Dar ce s-a întâmplat cu siguranță este creșterea disponibilității de a angaja forță de muncă pe termene limitate – 6 luni, 12 luni – fără frica de a nu mai putea să închidem un anumit proiect dacă investiția respectivă nu funcționează așa cum ne-am dorit de la încept. Și asta ce face? Crește numărul locurilor de muncă. În orice moment, numărul de locuri e mai mare, pentru că experimentez mai mult și sunt dispus să iau pe cineva chiar și temporar, pe un an de zile. Apoi, crește capacitatea oamenilor de a-și modifica profesia și activitatea și apar noi ocazii de angajare.

La orice moment, faptul că există un pachet de locuri de muncă suplimentare față de cele fixe, cu contract pe perioadă nedeterminată, crește calitatea ocaziilor pe care un angajat le are.

cursdeguvernare.ro: Forța de muncă românească mai este un magnet pentru investitorii străini?

Valeriu Nistor: Există o forță de muncă cu o calificare bună și care încă are o valoare pentru banii pe care îi obține mai ridicată decât în alte țări. Încă este mai ridicată decât în alte țări din Uniunea Europeană. Sigur că dacă vorbim de țări din alte zone, unde sunt sute de milioane de oameni care trăiesc cu un dolar pe zi, nu are rost să vorbim, dar acolo nu au nici educație. Noi vorbim despre ”value for money”, vorbim despre educație în raport cu banii pe care ei (investitorii – n.r.) îi plătesc pentru educația respectivă și noi încă avem un mediu competitiv.

cursdeguvernare.ro: Totuși, salariul mediu în România este în jur de 300 de euro, în timp ce în alte țări, către care vrem să ne îndreptăm, din UE, salariile medii sunt și de zece ori mai mari. Ca să ajungi la acel nivel de salarizare și în România, cam cât de mult ar trebui să crească și productivitatea muncii angajatului român și nivelul lui de pregătire, ca să merite pentru investitori să-și păstreze producția în România?

Valeriu Nistor: Productivitatea este o funcție relativ simplă – e legată de venituri și de numărul de oameni. E clar că salariul nostru mediu mai mic, în mod evident, decât în alte țări e legat de productivitatea pe care o generăm pe om activ. Și aici e legat și de numărul de oameni, și de cât de productivi suntem noi în realitate, ca indivizi, în raport cu alți oameni cu activități similare în alte țări.

Productivitatea scăzută a unei persoane dintr-un anumit sector nu are neapărat legătură cu etica muncii. Deci asta nu înseamnă că o persoană nu muncește foarte mult de dimineața până seara. Impactul productivității nu are etica muncii ca singur criteriu, are infrastructura care te înconjoară, calitatea echipamentelor, calitatea infrastructurii publice. Dacă un șofer de camion face 500 km în cinci ore pentru că are autostradă, la noi, același șofer o să facă 7 sau 8 ore. Deci șoferul român are productivitate mai mică? E vina șoferului? Nu. E vina noastră, a societății, că avem un grad de dezvoltare mai puțin sofisticat decât alte țări. El tot muncește, tot la volan stă, dar, din factori care nu depind de el, are productivitate mai scăzută.

cursdeguvernare.ro: Deci românii au salariile mici din cauza infrastructurii?

Valeriu Nistor: Este cauzat și de nivelul general de dezvoltare economică al țării noastre. Este un grad de dezvoltare a societății românești care permite o anumită productivitate. Sigur, unii produc mai mult, alții mai puțin. Oricum, productivitatea nu are cum să se dubleze de la an la an. Noi trebuie, însă, să fim conștienți unde ne găsim și că această productivitate trebuie să fie accelerată și de fiecare dată când luăm decizii în ceea ce privește procesele legislative trebuie să avem și productivitatea ca factor de impact.

cursdeguvernare.ro: Suntem de 7 ani în UE. Cu cât avansăm mai mult ca vechime în UE, românii își doresc și ei mai mult niveluri de venit și de trai cât mai apropiate de media europeană. Asta înseamnă o presiune pentru angajator, pentru că salariații le solicită salarii din ce în ce mai mari. Unde este echilibrul acesta dintre aspirațiile salariatului român și posibilitățile economiei românești de a susține aceste doleanțe?

Valeriu Nistor: Echilibrul îl dă profitabilitatea modelului economic general. În final, nimeni nu poate câștiga mai mult decât reușește să producă modelul economic în care se găsește. Și nici nu există modele economice care răsplătesc mai puțin în mod deliberat. Adică, în general, modelul economic tinde să răsplătească la capacitatea pe care o are în raport cu ceea ce ei obțin. Indiferent ce își dorește un individ, noi suntem parte dintr-un sistem economic și dacă sistemul economic are o limită, noi nu putem să depășim această limită, ca indivizi. Sigur, putem oricând să ne reorientăm, ca persoane individuale, către un alt model economic, un alt sector, un alt tip de activitate sau de profesie, care are o răsplată mai mare pe aceeași unitate de timp. Dar asta este o opțiune individuală.

cursdeguvernare.ro: Are România o imagine oarecum negativă în ochii investitorilor, din perspectiva justiției? E una din problemele care se mai aud dinspre mediul de afaceri

Valeriu Nistor: Nu. Eu nu aș putea să spun asta. Sigur că membrii noștri și în general mediul economic și-ar dori ca procesul judiciar să fie mai rapid. E lent și probabil că, dacă în alte zone ”rapid” înseamnă niște lucruri, pentru litigiile comerciale, factorul timpului este un factor extrem de important și noi ne-am dori să vedem litigiile comerciale soluționate mai repede.

Ne-am dori și o Agenție Națională de Investiții, să fie un one-stop-shop, unde investitorul să vină și să primească integrat, de la A la Z, tot ce are nevoie, să nu trebuiască să se duă la 100 de agenții. Am văzut că au și început autoritățile să lucreze la agenție.

cursdeguvernare.ro: Este aproape un fetiș cota unică de impozitare de 16% în România. Cât timp ne mai putem bizui pe cota unică pentru a atrage investitori noi?

Valeriu Nistor: Cota unică este și în alte țări, dar nivelul este diferit. Noi avem 16%, Germania are probabil 30, Bulgaria 10, Cipru 4. Stabilitatea este una dintre temele noastre importante, ar fi bine să nu începem să ne jucăm cu cota unică de impozitare, nici dezbaterea ei nu ar fi bine primită în momentul de față. Sunt mulți care sunt cumva agățați în 16%, să nu crească. Eu spun altceva: o avem, impactul scăderii ei deja l-am absorbit. Dacă nu e neapărat necesar să o modificăm, eu aș spune nici să nu începem o dezbatere pe cota unică de impozitare. Pentru mine importantă este stabilitatea sistemului fiscal, nu nivelul.

În schimb, gradul de colectare a taxelor este relativ scăzut. Mai degrabă hai să discutăm cum facem să creștem gradul de colectare. E mai ușor și mai bine susținut de companiile care vor transparență, care vor reguli egale de competiție pentru toată lumea. Eventuale creșteri de taxe pun povară tot pe bunii plătitori. Cei care nu plătesc taxele spun că mai bine este să crească. Soluția este stabilitatea și integritatea sistemului. Integritatea este legată de gradul de colectare.

cursdeguvernare.ro: Recent, premierul Ponta a anunțat că vrea să modifice nivelul redevențelor la exploatările energetice. În privința taxării zonei energetice și extractive, ați avut contacte cu Guvernul, poate privind gazele de șist sau cele din Marea Neagră?

Valeriu Nistor: În Comitetul pentru energie al AmCham se discută subiecte de expertiză pur tehnică, dar Guvernul și alte entități publice au declarat că România își dorește o strategie energetică pentru independența energetică a țării și la diversificarea surselor de energie. Atunci e clar că și gazele de șist sunt una dintre temele clare pentru că sunt una dintre sursele de energie ale viitorului și nu cred că noi ne putem permite să ignorăm vreuna dintre ele, în contextul în care Nabucco n-a mai funcționat ca proiect.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: