fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Valentin Lazea / Atenție la programul de sprijin al economiei: Somnul rațiunii naște monștri

de Valentin Lazea , 8.4.2020

Măsurile de stimulare fiscală de o magnitudine nemaiîntâlnită luate de statele dezvoltate în lupta cu pandemia Covid 19 au indus, în statele emergente, iluzia că legile economice pot fi suspendate și că, la urma urmei, există “prânz gratuit” (free lunch), pentru care să nu plătească nimeni, nici în prezent, nici în viitor.

Însuflețiți de această iluzie, oamenii de afaceri români au solicitat Guvernului accesarea unui pachet de asistență financiară de 30 miliarde euro (aproape 15% din PIB) pentru recapitalizarea firmelor autohtone și repornirea economiei.
Această propunere este făcută prin mimetism (“dacă alții pot să o facă, noi de ce nu am putea?”), dar nu ține seama de următoarele aspecte:

1. Ceea ce le este permis statelor dezvoltate nu le este permis statelor emergente, precum România.
Dacă oamenii noștrii de afaceri ar citi cu atenție orice propunere referitoare la relaxări fiscale și monetare (gen Quantitative Easing, Helicopter Money etc), ar vedea că autoritățile au grijă să sublinieze că respectivele propuneri au sens în economiile dezvoltate (SUA, Germania, Franța), dar în nici un caz nu sunt recomandate economiilor emergente.

Această diferență de abordare se datorează faptului că piețele sunt dispuse să tolereze niveluri de îndatorare mult mai mari pentru statele dezvoltate (de peste 100 la sută din PIB pentru guverne și de peste 300 la sută din PIB pentru toate sectoarele), în timp ce pentru statele emergente nivelurile respective de toleranță sunt pe la jumătate.
Această abordare duală a piețelor are următoarele explicații:

  • Pentru creditori este importantă nu atât datoria unui stat în sine, cât balanța dintre datorii și creanțe. De exemplu, Marea Britanie are o datorie totală de peste 300 la sută din PIB, dar are creanțe de încasat de la restul lumii chiar mai mari decât această cifră, astfel încât, per total, este creditor net.
    În timp ce România, chiar dacă are o datorie totală (externă plus toate sectoarele interne) de numai circa 120 la sută din PIB, dar foarte puține creanțe de încasat de la restul lumii, se află în situația de debitor net;
  • Pentru creditori este importantă avuția (netă de datorii) acumulată într-un stat, care poate fi lichidizată și utilizată pentru achitarea unui nou credit. Astfel, state precum Franța, Germania, Italia, Marea Britanie au avuții nete (net worth) echivalente cu de câte 5 ori PIB-ul statelor respective, ca rezultat al istoriei; multe – dar nu toate – au fost mari puteri coloniale.
    În România, avuția (netă de datorii) se ridică la circa 1,4 PIB-uri (această țară a fost mai tot timpul sub vremi, nu deasupra vremilor), astfel încât capacitatea ei de a rambursa un eventual credit- mamut este mult mai mica.

2. Statele dezvoltate însele vor plăti un cost exorbitant pentru extravaganțele fiscale din prezent.
Deja economiștii lor se gândesc la modalități neortodoxe de reducere a datoriilor uriașe ce vor rezulta: reprimare fiscală (adică plata de către stat a unor dobânzi sub nivelul pieței, pentru o perioadă lungă de timp și ținerea dobânzilor bancare sub nivelul inflației), o creștere semnificativă a inflației care să erodeze datoria contractată în termeni nominali, iertări masive de datorii (generatoare de hazard moral, întrucât îi penalizează pe buni-platnici) etc.

Nici măcar pentru statele dezvoltate legile economice nu sunt suspendate: cineva va trebui să plătească pentru consumația din prezent.

Cu atât mai mult, această concluzie este valabilă pentru statele emergente, precum România. Mai mult decât atât, aducerea de putere de cumpărare, prin împrumuturi, din viitor în prezent – în numele depășirii crizei – va ridica și problema echității inter-generaționale. Deja generația tânără este chemată să se sacrifice pentru a-i proteja pe vârstnici în contextul pandemiei; adăugați la aceasta costul uriaș al programelor de mediu care vor fi implementate în următoarele decenii și, deasupra tuturor, adăugați costul dobânzilor la trilioanele de euro sau dolari care se vehiculează astăzi si pe care tot generația tânără de acum va trebui să le achite: nu e cam mult?

3. Pentru că aceasta este esența problemei: majoritatea fondurilor de ajutorare vor veni sub forma de împrumut și nu sub forma de granturi.

Este adevărat că, Comisia Europeană va renunța, anul acesta, la solicitările de cofinanțare, diminuând astfel efortul bugetar al statelor recipiente. Și la fel de adevărat este că se vor crea fonduri europene care vor avea caracteristici de granturi. Dar sumele cu adevărat importante vor veni sub forma de împrumuturi, purtătoare de dobândă și cu condiționalități atașate.

Este suficient să observăm dificultățile de accesare a unor noi împrumuturi de către Italia, care este un stat important, membru al zonei euro, lovită puternic de pandemie, cu un deficit bugetar sub 3 la sută în anul trecut și cu o datorie publică mare, dar deținută în cea mai mare măsură de cetățenii și firmele autohtone (adică posibil de rostogolit la infinit).

La ce tratament preferențial ar putea să spere România, care nu este un stat important la nivelul UE, nu este membru al zonei euro, a fost lovită moderat de pandemie, a avut un deficit bugetar de peste 4 la sută în 2019, iar datoria publică – chiar dacă este mică – este deținută în proporții semnificative de non-rezidenți (care pot cere oricând onorarea ei)?

4. Dacă ne uităm la pachetele de ajutorare ale economiei implementate de state comparabile cu noi, constatăm următoarele:

în Polonia, cea mai mare parte a pachetului de circa 10 la sută din PIB este constituită din garanții de stat, care este posibil să nu fie activate niciodată.

În Ungaria, o mare parte a pachetului este reprezentată de măsuri care au fost deja implementate cu ani în urmă. Altminteri, măsurile efective luate pentru sprijinirea economiei nu diferă prea mult în Romania față de celelalte două state.

5. Prin relaxarea fiscal pro-ciclică începută în vara anului 2015 și continuată până la sfârșitul anului trecut, România și-a epuizat toată muniția pe care ar fi putut să o utilizeze în condiții de criză.

Pentru că una este să vii de la un surplus bugetar de 1 la sută din PIB la un deficit de 3 – 4 la sută din PIB, precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!), și alta este să vii de la un deficit de 4,3 la sută din PIB la un deficit de 7 la sută din PIB (fără a lua în calcul aplicarea legii pensiilor). La ce fel de clemență se poate aștepta România din partea Comisiei Europene, în aceste condiții? A trecut relativ neobservat faptul că, zilele trecute, statele membre ale UE au votat în unanimitate declanșarea Procedurii de deficit excesiv la adresa României. Fapt care arată două lucruri: că Pactul de Stabilitate și Creștere nu a fost îngropat (“frate, frate, dar brânza e pe bani”) și că, chiar și statele dispuse să fie indulgente cu România nu au putut închide ochii la enormitatea cifrei de deficit (obținut în vremuri de creștere economică).

6. S-ar putea aduce în discuție un sprijin din partea FMI, similar celor 13 miliarde euro luate cu imprumut în 2010. Numai că este important a se cunoaște faptul că Fondul nu sprijină prin programele sale recapitalizarea companiilor, ci acordă împrumuturi statelor cu scopul finanțării în condiții preferențiale ale deficitelor externe. Chiar presupunând ca s-ar putea obține o derogare în acest sens, chiar crede cineva că FMI va acorda bani fără conditionalități stricte de reformare a finanțelor și a sectorului real al economiei? Iar o primă condiționalitate pe care ar putea să o ceară – pe bună dreptate – Fondul, ar fi de a vedea că sectorul privat din România capitalizează firmele pe care le deține la nivelul minim solicitat de Legea 31/ 1990. Conform unor calcule, necesarul de capitalizare suplimentară respectiva s-ar ridica la circa 30 miliarde euro, adică suma solicitată în prezent de sectorul privat sub formă de pachet de asistență financiară.

7. Nici chiar convingerea – improbabilă – a Comisiei și a Fondului de a trata cu îngăduință România nu ar fi suficientă, fără o convingere asemănătoare a agențiilor de rating și a piețelor.

Iar aici, credibilitatea României atârnă de un fir de păr, țara fiind situată pe ultima treaptă a investment grade și orice retrogradare însemnând intrarea în categoria junk (“gunoi”). Pentru ca această retrogradare să nu se întâmple, agențiile de rating vor vrea să vadă încă de anul acesta voința pentru reducerea în perspectivă a deficitului bugetar, nicidecum măsuri care să adauge la acesta în viitor.

În concluzie, orice lărgire a deficitului sau a datoriei întreprinsă în prezent în numele combaterii crizei va lungi perioada de reajungere la normal în perioada post-criză, va mări costurile atașate și va amplifica reformele care vor trebui făcute.

În acest context, Guvernul ar face bine să reziste apelurilor de imitare necritică a practicilor din țările dezvoltate, chiar dacă acest lucru este dificil într-un an electoral. Opoziția ar trebui să își înfrâneze impulsurile de a supralicita orice măsură economică, deoarece s-ar putea ca votul popular să o aducă la guvernare în niște condiții economice la a căror toxicitate ea, Opozitia, să fi  contribuit din plin.

Organizațiile patronale străine existente în România (Consiliul Investitorilor Străini, Amcham etc) ar face bine să tempereze elanul colegilor din patronatele române, aducându-le argumente de genul celor de mai sus.
Iar patronatele române ar trebui să aibă grijă ce își doresc: s-ar putea să se îndeplinească.

***
Valentin Lazea este economistul-șef al Băncii Naționale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.4.2020

5 comentarii

  1. Romulus Craciun
    8.4.2020, 10:46 pm

    Pare o analiza academica robusta si logica, dar la capitolul solutii viabile pt Romania necesare si eficiente, aproape nimiccc…
    Ar fi fost de dorit mult mai mult decat de prevederi negativiste si alarmante.
    La critici se pricep toti, dar la solutii nimeni?
    Nici cei cu alura academica si apolitica(?)?
    Astept Part 2: Best solution for Romania to overcome the crise.
    Danke!

  2. Fratzii Gracchi
    9.4.2020, 11:59 am

    Excelenta analiza si foarte corecta punere a problemei si semnalare a capcanelor pt Romania. Si, draga d-le Romulus Craciun, nu este adevarat ca articolul nu contine nimic in chip de “solutii viabile”, ba chiar dimpotriva, in fiecare paragraf al articolului se atrage atentia asupra factorilor de pericol pentru ca Romaniei sa nu i se rupa “firul de ata” de care atarna soarta sa, iar asta inseamna, implicit, indicarea solutiei salvatoare. Sigur ca autorul nu se aventureaza in a numi direct PSD-ul drept sursa si principal promotor in viitor al dezastrului-prin-imprumuturi-risipite-pt-voturi, dar asta se intelege la fiecare pas. Dvs. vreti, se pare, solutii de tip “reteta despre cum se prepara un cozonac bun”, dar asa ceva nu poate elabora decat guvernul, pas cu pas, pe masura administrarii banului public si a principiilor de constrangere politica aplicate economiei. Nu e nici-o garantie ca un guvern liberal va fi in stare sa elaboreze programe si politci de guvernare adecvate, fiindca, la noi, a fi liberal e mai mult o eticheta decat un fapt de gandire, dar oricum liberalii sunt cu ceva mai demni de incredere decat p.s.d.-istii. Totul este sa fie si cinstiti si buni profesionisti, vesnicele cerinte in Romania, supuse precaritatii.

  3. Curious
    9.4.2020, 2:43 pm

    iar datoria publică – chiar dacă este mică – este deținută în proporții semnificative de non-rezidenți (care pot cere oricând onorarea ei)?

    1 nu o pot cere decat in conditiile in care au investit, respectiv daca au investit pentru 30 de ani pot cere dobanda anual. Si principalul la termen
    2. Nu detin decat 19% din datoria publica conform rapoartelor mfp.

    Cred ca avem destule motive sa ne ingrijoram, nu trebuie sa inventam altele. In caz ca nu realizati ecosistemul financiar romanesc este semi-inchis in care deponentii romani finanteaza creditele companiilor romanesti (loan to deposits e la 70%) fara sa luam in calcul creditele intragrup(pentru ca nu avem date), companiile romanesti listate sunt detinute in proportie semnifi ativa de fonduri de pensii ( de aceea si volatilitatea relativ mica a bursei in perioada asta) iar titlurile de stat aunt detinute peste 80% de rezidenti. Si o datorie publica de 40%

    So…avem ingrijorari dar sa nu accentuam cadere cu frica si panica. Romania e mai bine azi decat era acum 10 ani. Si asta se va vedea.

  4. Bobo
    10.4.2020, 12:07 am

    Este clar ca Romania nu are de unde sa cheltuie banii astia, dar poate pluti pe valul de stimulente care va veni din Vest. Totul este ca Italia si Spania sa fie salvate. Daca nu vor fi salvate de la default, socul va fi enorm si nici un stimul din partea Romaniei nu va avea vreun efect semnificativ.

  5. Silviu Cerna
    12.4.2020, 11:00 am

    În ultimii ani, în România a avut loc o creștere a datoriei publice. Dacă politicile actuale se vor menține, datoria publică va continua să crească, ceea ce va avea un impact considerabil asupra activității economice și inflației. Consecințele și riscurile acestei evoluții sunt ilustrate de dificultățile cu care guvernul a început să se confrunte în finanțarea sa de pe piețele financiare externe: costul financiar al datoriei publice este mult mai mare decât cel al țărilor cu caracteristici similare, iar piețele financiare percep riscul de țară al a României ca situându-se la limita inferioară a categoriei „investment grade” (BBB-). Ca urmare, guvernul recurge tot mai des la împrumuturi de la băncile din România și, probabil, va trebui să facă apel la asistența financiară condiționată din partea FMI și a „Mecanismului european de stabilitate”. Este necesar, așadar, un efort de însănătoșire a finanțelor statului, care, cu cât va fi mai mult amânat, cu atât va avea costuri economice și sociale mai mari.
    Invit cititorii să vadă și articolul subsemnatului de la adresele:
    http://www.contributors.ro/economie/consecin%c8%9be-economice-ale-datoriei-publice/
    http://www.oranoua.ro/silviu-cerna-consecinte-economice-ale-datoriei-publice/

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de gaze naturale acuză că măsurile ANRE nu protejează nici consumatorii, nici piața: câștigător ar fi Gazprom

Adrian N Ionescu

Producătorii de gaze naturale acuză Autoritatea Naţională din domeniul Energiei (ANRE) că nu respectă, în elaborarea reglementărilor, ceea ce a convenit în consultările cu aceștia.… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat a doua etapă de consultări pentru asigurarea salariilor minime echitabile în UE

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunțat miercuri lansarea celei de-a doua etape de consultări cu sindicatele și organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a… Mai mult

Stiri

”Atingere adusă autorității”, interzisă – amendament propus de Jandarmerie la Legea manifestațiilor publice

Vladimir Ionescu

O serie de prevederi neclare și periculoase pentru libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare au fost elaborate de un Grup de Lucru al… Mai mult

Stiri

Parlamentul dublează alocațiile copiilor – impact 3 miliarde lei în 2020

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților a adoptat miercuri legea de respingere a Ordonanței de Urgență care amâna dublarea alocațiilor până la data de 1 august 2020. Au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță un nou pachet de legi ale Justiției: ”Trebuie să ducem la bun sfârșit ce am început la referendum”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a convenit cu premierul Ludovic Orban modificarea legilor Justiției printr-un nou pachet legislativ, care va fi elaborat în… Mai mult

Stiri

Prelungirea mandatelor primarilor prin OUG e neconstituțională, la fel legea prin care Parlamentul decide data alegerilor locale – decizii CCR

Vladimir Ionescu

CCR a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor locali și legea PSD-ALDE-Pro România prin… Mai mult

Stiri

Proiect de dezvoltare a unui test Covid fabricat în România – Universitatea București, parteneră

Vladimir Ionescu

O echipă de specialiști ai Facultății de Biologie din Universitatea din București este parteneră într-un proiect de cercetare pentru dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și… Mai mult