Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Analiză

Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020. Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din… Mai mult

30.09.2019

Europa

Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat

Cele patru regiuni cu cea mai mică pondere a resurselor umane angajate în știință și tehnologie, din cele 276 de regiuni NUTS 2 existente în… Mai mult

29.09.2019

Cronicile

Valentin Lazea / Politica monetară – medicament sau drog? (I)

de Valentin Lazea 11.11.2012

Dezbaterea contemporană privind rolul politicii monetare în combaterea şi depăşirea crizei economice şi financiare este puternic influenţată de lumea anglo-saxonă, care produce circa 90 la sută din literatura mondială pe această temă. Nu este de mirare că, în aceste condiţii, concepte precum relaxarea cantitativă (Quantitative Easing) sau dobânzi real-negative (sub rata inflaţiei) au ajuns să reprezinte mainstream-ul economic, în timp ce politica monetară ortodoxă, de control strâns al banilor, a ajuns să fie marginalizată şi chiar ostracizată.

Ar trebui să ne punem întrebarea: nu cumva politica monetară super-relaxată reflectă anumite particularităţi ale economiilor SUA şi Marii Britanii, care nu se întâlnesc decât în mică măsură în alte ţări? Şi, dacă aşa stau lucrurile, nu cumva sunt justificate reţete diferite pentru boli diferite (adică politici monetare care să reflecte particularităţile economiilor)?

Opiniile prezentate sunt personale şi nu reflectă în nici un fel poziţia oficială a Băncii Naţionale a României.

***

Orice politică monetară urmăreşte asigurarea concomitentă a două tipuri de echilibre: cel intern şi cel extern. Problema constă în faptul că indicatorii care măsoară echilibrul intern şi echilibrul extern variază în timp, precum şi de la ţară la ţară, după cum vom exemplifica în cele ce urmează.

Click pe imagine pentru mărire

Să începem prin a studia tipologia SUA (Grafic nr.1). Aici, o dobândă reală negativă (adică o dobândă nominală sub rata inflaţiei) pare să satisfacă atât echilibrul intern, cât şi echilibrul extern, în circumstanţele excepţionale ale acestei ţări.

În opinia noastră, principala constrângere economică internă pentru SUA o constituie stoparea creşterii (şi ulterior reducerea) datoriei raportate la PIB, care în anul 2012 a depăşit nivelul critic de 100%. Această reducere a datoriei publice/PIB se poate realiza fie pe calea grea a ajustărilor fiscale, de tipul creşterii unor taxe (anatema pentru Republicani) sau al scăderii unor cheltuieli bugetare (nedorite de Democraţi), adică printr-o înfruntare directă a aşa-numitei „prăpăstii fiscale” (fiscal cliff). Sau, se poate face pe ruta mult mai uşoară şi convenabilă politic a inflatării pe orice cale a Produsului Intern Brut, astfel încât raportul datorie publică/PIB să scadă. În mod evident, o dobândă real-negativă serveşte această din urmă strategie, atât direct (rate ale dobânzii mai mici la datoria guvernamentală), cât şi indirect (prin creşterea PIB real şi/sau a ratei inflaţiei).
Fie creşterea PIB real, fie creşterea inflaţiei, fie o combinaţie a celor două duce la o creştere rapidă a PIB nominal şi, pe cale de consecinţă, la o reducere „nedureroasă” a datoriei publice/PIB. Astfel, o dobândă real-negativă serveşte la restabilirea echilibrului intern în SUA. Dar este aceasta o strategie optimă pentru o ţară precum România? După cum este cunoscut, raportul datorie publică/PIB în România este de sub 35%, iar reducerea pe viitor a acestuia nu constituie o problemă presantă, şi, în orice caz, nu presupune utilizarea de dobânzi real-negative pentru inflatarea creşterii PIB real şi/sau a inflaţiei. Echilibrul intern critic pentru România este mai degrabă deficitul structural, care ţine seama de obligaţiile pe termen lung ale statului, în contextul îmbătrânirii populaţiei şi al diminuării forţei de muncă.

Click pe imagine pentru mărire

Din Tabelul nr.1 rezultă că SUA împart problema datoriei publice mari (de peste 100% din PIB) în principal cu statele din Sudul Eurozonei (Grecia, Italia, Portugalia, Irlanda).
Niveluri semnificative ale datoriei publice (de peste 80% din PIB) se mai întâlnesc în Marea Britanie, o serie de state din Nordul Eurozonei (Belgia, Franţa, Germania) şi o singură ţară din afara Eurozonei (Ungaria).
Aşadar, ţările din grupul GIPS par a fi cele mai avantajate de o eventuală imitare a modelului american, al dobânzilor real-negative, amănunt la care vom reveni ulterior.

Faţă de obiectivul primordial de echilibru interior al SUA (reducerea datoriei publice/PIB), mai există două circumstanţe speciale care justifică utilizarea unor dobânzi real-negative.

În primul rând, este vorba despre faptul că într-o economie cu o creştere extrem de rapidă a populaţiei, precum SUA, creşterea PIB nominal trebuie sa fie foarte înaltă, atât pentru a asigura locuri de muncă pentru o forţă de muncă în creştere, cât şi pentru a spori PIB/locuitor.

Click pe imagine pentru mărire

Aşa cum rezultă din Tabelele nr.2 şi 3, chiar dacă în perioada 2007-2011 SUA au avut o creştere cumulată a PIB superioară multor altor ţări, de 2,6 la sută, acesta a fost totuşi inferioară creşterii cumulate a populaţiei SUA în aceeaşi perioadă, de 4,4 la sută, astfel încât, de facto, PIB/locuitor a scăzut. SUA aveau o populaţie de circa 240 milioane locuitori în 1990, la sfârşitul Războiului Rece, dar au ajuns la aproximativ 315 milioane locuitori în prezent. Nu este de mirare că, la asemenea rate de creştere ale populaţiei (de circa 1% pe an), americanii sunt obsedaţi de creşterea cât mai rapidă a PIB. Este acesta o constrângere aplicabilă României? În ţara noastră, populaţia a scăzut cumulat cu 1% în perioada 2007-2011, în timp ce PIB a crescut în aceeaşi perioadă, cumulat, cu 7,4 la sută. Prin urmare, sporul natural negativ face mai puţin presantă forţarea pe toate căile (inclusiv prin politica monetară) a creşterii economice, în condiţiile în care PIB/locuitor creşte în mod „natural”.
În aceeaşi situaţie cu România (de spor negativ sau foarte mic pozitiv) se află majoritatea statelor din Estul Europei. Invers, ţările care au spor natural puternic şi au temei să forţeze creşterea PIB se găsesc în principal în Sudul Eurozonei (Cipru, Irlanda, Spania) şi mai puţin în Nordul Eurozonei (Belgia).

Click pe imagine pentru mărire

În al doilea rând, este dilema dacă o dobândă real-negativă se va reflecta într-o mai mare măsură într-o creştere a PIB real sau într-o creştere a inflaţiei? Dacă din punctul de vedere a reducerii datoriei publice/PIB această dilemă nu contează (ambele căi sunt la fel de bune), din punctul de vedere al ansamblului de politici macroeconomice, distincţia este fundamentală. Cu cât o ţară are o tradiţie mai îndelungată de ţinere a inflaţiei sub control, printr-o bancă centrală cu o reputaţie îndelung câştigată, printr-o asigurare a competiţiei reale în economie, printr-un grad înalt de substituţie al produselor şi a unei elasticităţi crescute faţă de preţuri, cu atât este mai probabil ca o dobândă real-negativă să se reflecte mai mult în creşterea PIB real şi mai puţin în creşterea inflaţiei. Economia SUA beneficiază din plin de aceste atuuri, economia României-aproape deloc.

Ca o concluzie a acestei primei părţi, argumentele care fac posibilă practicarea de dobânzi real-negative în SUA (nivelul ridicat al datoriei publice/PIB, creşterea rapidă a populaţiei, probabilitatea mare ca dobânzile real-negative să nu se transforme în inflaţie) se aplică puţin sau deloc în cazul României.

***

Valentin Lazea este economistul-șef al Băncii Naționale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.11.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de energie regenerabilă cer reluarea programului privind instalarea panourilor fotovoltaice la persoanele fizice

Vladimir Ionescu

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES solicită conducerii Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) să urgenteze reluarea programului de… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a depăşit şapte miliarde de euro în primele opt luni, în creştere cu 16% faţă de 2018

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent a depăşit pragul de 7 miliarde de euro în primele opt luni ale anului, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi… Mai mult

Europa

Consiliul UE, oficial: Laura Codruța Kovesi, nominalizată la conducerea Parchetului European

Iulian Soare

Consiliul Uniunii Europene a formalizat luni numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Parchetului European (EPPO). Numirea mai trebuie confirmată de Parlamentul… Mai mult

Stiri

Ericsson: Implementarea reţelelor 5G în România ar putea injecta în economie 3-4 miliarde de euro, în perioada 2020-2026

Vladimir Ionescu

Implementarea serviciilor de digitalizare ar aduce în economia României, în perioada 2020 – 2026, o valoare adăugată de 9 miliarde de euro, din care 3-4… Mai mult

Stiri

Universitățile București și Babeș-Bolyai resping metodologia de clasificare a universităților: Reflectă aspecte politice izolaționiste

Vladimir Ionescu

Universitatea Babeș-Bolya” din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea din București (UB) nu sunt de acord nici cu noul proiect de metodologie propusă de Guvernul Viorica Dăncilă… Mai mult

Stiri

ANRE: Guvernul a încasat impozite pe care trebuia să le aloce consumatorilor vulnerabili de gaze

Adrian N Ionescu

Guvernul a încasat, din 2013 încoace, impozite pe veniturile suplimentare ale operatorilor din liberalizarea pieței gazelor, dar nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acești… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat alocarea a 1,4 mld. lei administrațiilor locale

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat în şedinţa de luni un proiect de Hotărâre privind repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale a sumelor defalcate din TVA, fiind distribuită suma… Mai mult