fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Valentin Lazea / Politica monetară – medicament sau drog? (I)

de Valentin Lazea 11.11.2012

Dezbaterea contemporană privind rolul politicii monetare în combaterea şi depăşirea crizei economice şi financiare este puternic influenţată de lumea anglo-saxonă, care produce circa 90 la sută din literatura mondială pe această temă. Nu este de mirare că, în aceste condiţii, concepte precum relaxarea cantitativă (Quantitative Easing) sau dobânzi real-negative (sub rata inflaţiei) au ajuns să reprezinte mainstream-ul economic, în timp ce politica monetară ortodoxă, de control strâns al banilor, a ajuns să fie marginalizată şi chiar ostracizată.

Ar trebui să ne punem întrebarea: nu cumva politica monetară super-relaxată reflectă anumite particularităţi ale economiilor SUA şi Marii Britanii, care nu se întâlnesc decât în mică măsură în alte ţări? Şi, dacă aşa stau lucrurile, nu cumva sunt justificate reţete diferite pentru boli diferite (adică politici monetare care să reflecte particularităţile economiilor)?

Opiniile prezentate sunt personale şi nu reflectă în nici un fel poziţia oficială a Băncii Naţionale a României.

***

Orice politică monetară urmăreşte asigurarea concomitentă a două tipuri de echilibre: cel intern şi cel extern. Problema constă în faptul că indicatorii care măsoară echilibrul intern şi echilibrul extern variază în timp, precum şi de la ţară la ţară, după cum vom exemplifica în cele ce urmează.

Click pe imagine pentru mărire

Să începem prin a studia tipologia SUA (Grafic nr.1). Aici, o dobândă reală negativă (adică o dobândă nominală sub rata inflaţiei) pare să satisfacă atât echilibrul intern, cât şi echilibrul extern, în circumstanţele excepţionale ale acestei ţări.

În opinia noastră, principala constrângere economică internă pentru SUA o constituie stoparea creşterii (şi ulterior reducerea) datoriei raportate la PIB, care în anul 2012 a depăşit nivelul critic de 100%. Această reducere a datoriei publice/PIB se poate realiza fie pe calea grea a ajustărilor fiscale, de tipul creşterii unor taxe (anatema pentru Republicani) sau al scăderii unor cheltuieli bugetare (nedorite de Democraţi), adică printr-o înfruntare directă a aşa-numitei „prăpăstii fiscale” (fiscal cliff). Sau, se poate face pe ruta mult mai uşoară şi convenabilă politic a inflatării pe orice cale a Produsului Intern Brut, astfel încât raportul datorie publică/PIB să scadă. În mod evident, o dobândă real-negativă serveşte această din urmă strategie, atât direct (rate ale dobânzii mai mici la datoria guvernamentală), cât şi indirect (prin creşterea PIB real şi/sau a ratei inflaţiei).
Fie creşterea PIB real, fie creşterea inflaţiei, fie o combinaţie a celor două duce la o creştere rapidă a PIB nominal şi, pe cale de consecinţă, la o reducere „nedureroasă” a datoriei publice/PIB. Astfel, o dobândă real-negativă serveşte la restabilirea echilibrului intern în SUA. Dar este aceasta o strategie optimă pentru o ţară precum România? După cum este cunoscut, raportul datorie publică/PIB în România este de sub 35%, iar reducerea pe viitor a acestuia nu constituie o problemă presantă, şi, în orice caz, nu presupune utilizarea de dobânzi real-negative pentru inflatarea creşterii PIB real şi/sau a inflaţiei. Echilibrul intern critic pentru România este mai degrabă deficitul structural, care ţine seama de obligaţiile pe termen lung ale statului, în contextul îmbătrânirii populaţiei şi al diminuării forţei de muncă.

Click pe imagine pentru mărire

Din Tabelul nr.1 rezultă că SUA împart problema datoriei publice mari (de peste 100% din PIB) în principal cu statele din Sudul Eurozonei (Grecia, Italia, Portugalia, Irlanda).
Niveluri semnificative ale datoriei publice (de peste 80% din PIB) se mai întâlnesc în Marea Britanie, o serie de state din Nordul Eurozonei (Belgia, Franţa, Germania) şi o singură ţară din afara Eurozonei (Ungaria).
Aşadar, ţările din grupul GIPS par a fi cele mai avantajate de o eventuală imitare a modelului american, al dobânzilor real-negative, amănunt la care vom reveni ulterior.

Faţă de obiectivul primordial de echilibru interior al SUA (reducerea datoriei publice/PIB), mai există două circumstanţe speciale care justifică utilizarea unor dobânzi real-negative.

În primul rând, este vorba despre faptul că într-o economie cu o creştere extrem de rapidă a populaţiei, precum SUA, creşterea PIB nominal trebuie sa fie foarte înaltă, atât pentru a asigura locuri de muncă pentru o forţă de muncă în creştere, cât şi pentru a spori PIB/locuitor.

Click pe imagine pentru mărire

Aşa cum rezultă din Tabelele nr.2 şi 3, chiar dacă în perioada 2007-2011 SUA au avut o creştere cumulată a PIB superioară multor altor ţări, de 2,6 la sută, acesta a fost totuşi inferioară creşterii cumulate a populaţiei SUA în aceeaşi perioadă, de 4,4 la sută, astfel încât, de facto, PIB/locuitor a scăzut. SUA aveau o populaţie de circa 240 milioane locuitori în 1990, la sfârşitul Războiului Rece, dar au ajuns la aproximativ 315 milioane locuitori în prezent. Nu este de mirare că, la asemenea rate de creştere ale populaţiei (de circa 1% pe an), americanii sunt obsedaţi de creşterea cât mai rapidă a PIB. Este acesta o constrângere aplicabilă României? În ţara noastră, populaţia a scăzut cumulat cu 1% în perioada 2007-2011, în timp ce PIB a crescut în aceeaşi perioadă, cumulat, cu 7,4 la sută. Prin urmare, sporul natural negativ face mai puţin presantă forţarea pe toate căile (inclusiv prin politica monetară) a creşterii economice, în condiţiile în care PIB/locuitor creşte în mod „natural”.
În aceeaşi situaţie cu România (de spor negativ sau foarte mic pozitiv) se află majoritatea statelor din Estul Europei. Invers, ţările care au spor natural puternic şi au temei să forţeze creşterea PIB se găsesc în principal în Sudul Eurozonei (Cipru, Irlanda, Spania) şi mai puţin în Nordul Eurozonei (Belgia).

Click pe imagine pentru mărire

În al doilea rând, este dilema dacă o dobândă real-negativă se va reflecta într-o mai mare măsură într-o creştere a PIB real sau într-o creştere a inflaţiei? Dacă din punctul de vedere a reducerii datoriei publice/PIB această dilemă nu contează (ambele căi sunt la fel de bune), din punctul de vedere al ansamblului de politici macroeconomice, distincţia este fundamentală. Cu cât o ţară are o tradiţie mai îndelungată de ţinere a inflaţiei sub control, printr-o bancă centrală cu o reputaţie îndelung câştigată, printr-o asigurare a competiţiei reale în economie, printr-un grad înalt de substituţie al produselor şi a unei elasticităţi crescute faţă de preţuri, cu atât este mai probabil ca o dobândă real-negativă să se reflecte mai mult în creşterea PIB real şi mai puţin în creşterea inflaţiei. Economia SUA beneficiază din plin de aceste atuuri, economia României-aproape deloc.

Ca o concluzie a acestei primei părţi, argumentele care fac posibilă practicarea de dobânzi real-negative în SUA (nivelul ridicat al datoriei publice/PIB, creşterea rapidă a populaţiei, probabilitatea mare ca dobânzile real-negative să nu se transforme în inflaţie) se aplică puţin sau deloc în cazul României.

***

Valentin Lazea este economistul-șef al Băncii Naționale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.11.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Prețurile la electricitate vor rămâne mari în România cel puțin 4-5 ani – președintele Consiliului Concurenței

Vladimir Ionescu

Prețurile la electricitate vor rămâne mari în România cel puțin în următorii 4-5 ani, cât timp vom utiliza cărbune pentru producerea de energie, a afirmat,… Mai mult

Stiri

Generația Z: banii și viața. Studiu Insights PulseZ

Vladimir Ionescu

Reprezentanții generației Z susțin că fac achiziții echilibrate, în egală măsură în online și offline, în vreme ce mai mult de jumătate dintre tineri (51%)… Mai mult

Stiri

Vicepreședinte ANRE: Preţul gazelor naturale pentru această iarnă, înspăimântător de mare

Vladimir Ionescu

Consumatorii sunt nevoiţi să încheie contracte pentru această iarnă la un preţ înspăimântător de mare, urmând să vadă ulterior dacă se încadrează în categoria de… Mai mult

Stiri

Lista lui Florin Cîțu – Biroul Executiv cu care merge la Congres: Dan Vîlceanu – secretar general, Raluca Turcan iese din conducere

Razvan Diaconu

La Congresul din 25 septembrie, PNl își alege președintele, dar și o nouă structură de conducere. În cazul în care va câștiga președinția, Florin Cîțu… Mai mult

Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la 1.000 de locuitori, respectiv 6/1.000. Carantina… Mai mult