fbpx

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

La obiect

2020 – 9 pensionari la 10 salariați. S-a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 10 ani a pensiei medii

Anul trecut, pensia medie a crescut cu 16,1%, cea mai mare valoare din ultimii zece ani, potrvit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Puterea… Mai mult

31.03.2021

Europa

DOCUMENT / Încă o strategie europeană pentru care trebuie să se pregătească România: Interzicerea a noi produse chimice considerate periculoase pentru sănătate

Noi probleme s-ar putea adăuga în economie – în industria alimentară, în agricultură și în industria chimică, atunci când va intra în vigoare noua strategie… Mai mult

31.03.2021

Valentin Lazea / Noua paradigmă macroeconomică globală: intențiile bune care pavează drumul spre iad

de Valentin Lazea , 26.11.2020

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din analiza făcută de Valentin Lazea în nr. 92 (proaspăt apărut) al revistei exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, sub coverul ”România Über Alles – interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea”.

Analiza lui Valentin Lazea e o viziune asupra noii paradigme economice globale, care a glisat dinspre  decizia rațional-economică spre abordarea excesiv  (poate chiar brutal, uneori) de electorală a decidenților, cu costuri pe care le plătesc, până la urmă, tot electoratele.

Detalii despre acest număr al CRONICILOR:

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi cumpărată online)

AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

Redacția)

***

Noua paradigmă economică globală pare să se bazeze pe trecerea peste liniile roșii care au asigurat până acum echilibrele atât în piețele interne, cât și în cele externe. Orice ieșire în decor are în spate un argument de bună intenție – fapt care face să treacă neobservat un lucru: statele acumulează datorii și deficite ca în timpul marilor războaie, iar problemele nu mai sunt prevăzute și cu soluții de viitor.

*

Timp de câteva secole, stabilitatea macroeconomică și microeconomică s-a bazat pe respectarea cu strictețe a trei principii de bază:

  1. Banii au o acoperire într-un metal prețios (aur/argint)
  2. Datoriile trebuie plătite
  3. Banii sunt emiși și garantați de o entitate statală (bancă centrală).

În ultimele decenii am asistat la abandonarea primului dintre acestea, la erodarea celui de-al doilea și la punerea sub semnul întrebării a celui de-al treilea. Rezultatul nu putea fi altul decât deteriorarea stabilității economice.

Paradoxal este faptul că respectivele relaxări au fost făcute în numele democrației și promovării egalității, dar riscă să aibă ca rezultat exact opusul lor, respectiv o recrudescență a regimurilor autoritare pe fondul creșterii inegalității. Se poate spune că „drumul spre iad este pavat cu intenții bune”.

Primul principiu amintit, „Banii au o acoperire într-un metal prețios”, a fost respectat până în 1971, anul abandonării Sistemului Bretton Woods. În acel an, președintele american Nixon, având în față campania electorală din 1972 și trebuind să sprijine concomitent cheltuielile generate de Războiul din Vietnam și cheltuielile sociale crescute moștenite de la predecesorul său democrat Lyndon Johnson, în cadrul programului „Great Society”, s-a văzut confruntat cu o trilemă:

fie respecta paritatea aur/dolar, cu prețul creșterii deficitelor gemene fără a afecta nivelul de trai al americanilor;
fie respecta paritatea aur/dolar și impunea sacrificii populației, în vederea diminuării deficitelor;
fie abandona complet paritatea aur/dolar și începea să finanțeze inflaționist (prin tipărire de dolari) deficitele în creștere.

A fost aleasă a treia soluție, cea mai ușoară, dar și cea mai plină de consecințe pe termen lung. Toate statele lumii au trecut la politica tipăririi de fiat money (bani bazați pe încredere), cu consecința creșterii inflației în anii ’70 și ’80. Or, după cum se știe, inflația este un fel de taxă care afectează cel mai mult categoriile cele mai vulnerabile. Astfel că măsura luată inițial cu cele mai bune intenții (a nu supăra publicul votant) a sfârșit, pe termen lung, prin a crea inegalitate, frustrare și nemulțumire.

Unde se scurg banii tipăriți în exces

Totuși, după 1990, odată cu nou-dobândita independență a băncilor centrale, inflația a părut a fi învinsă pentru totdeauna. Chiar și după ce s-au injectat în economie cantități uriașe de bani, ulterior crizei financiare din 2008, inflația nu a dat semne de recrudescență, ceea ce constituie o mare enigmă pentru economiști.

Dar poate că de vină este modul în care măsurăm noi inflația, prin indicele prețurilor de consum. Într-adevăr, bunurile și serviciile de primă necesitate (alimente, îmbrăcăminte, utilități, transport etc.) par a avea o tendință de stagnare pe termen lung.

În schimb, alte clase de active, necuprinse în definiția uzuală a inflației (acțiunile de pe bursă, bunurile imobiliare, echipele de fotbal etc.), par a se inflata continuu, fără nicio legătură cu valoarea intrinsecă, arătând că acestea sunt locurile spre care se scurg banii tipăriți în exces.

Datoriile statului și voturile cetățenilor

Al doilea principiu, „Datoriile trebuie plătite”, pare a fi pus în discuție nu de câțiva ani, ci dintotdeauna. În definitiv, au existat mereu intrări în incapacitate de plată ale statelor, ale firmelor sau indivizilor. Ceea ce se pune sub semnul întrebării mai nou nu este atât capacitatea, cât dorința de a-și plăti datoriile, ale statelor mari, importante.

(Citiți și: ””Suntem deja prea bogați pentru a putea rămâne competitivi prin prețul producției” – interviu cu Mateusz Walewski, economist-șef și director de cercetare la Banca națională de Dezvoltare din Polonia”)

De exemplu, datoria publică a Statelor Unite a depășit recent recordul de 106 la sută din PIB, înregistrat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Și în timp ce nimeni nu pune la îndoială capacitatea SUA de a-și plăti pe termen lung datoriile, sunt comentatori care chestionează disponibilitatea lor de a o face. Analog stau lucrurile în Japonia și în unele state ale Uniunii Europene, unde datoriile publice înregistrează maxime istorice, nemaiîntâlnite nici în vremuri de război.

Din nou, de vină pare a fi inapetența guvernelor de a propune electoratelor politici nepopulare, de reducere a datoriei prin „strângerea curelei”.

(…………………………………………..)

Deloc întâmplător, perioadele de creștere a datoriei publice corespund, în cazul democrațiilor, cu perioadele războaielor convenționale și/sau ale „războaielor reci” (rivalitatea Vestului cu URSS în anii dinainte de 1989, rivalitatea cu China din ultimii ani etc.).

Astfel că există două motive pentru creșterea necontenită a datoriilor, ambele destinate să mulțumească – pe termen scurt – publicul votant:

Pe plan intern, este vorba de competiția electorală (ceea ce partidul la putere nu oferă ar putea fi exploatat electoral de partidele din opoziție), iar pe plan extern este vorba de competiția între sisteme politice (democratic versus autoritarist), în care primul pornește mereu cu un dezavantaj, fiind obligat să își mulțumească în permanență electoratul (lucru de care regimurile autoritariste nu se preocupă).

Fluxurile de monede electronice și lipsa de garanție din spatele lor

Al treilea principiu, „Banii sunt emiși și garantați de o entitate statală (bancă centrală)”, este astăzi tot mai contestat de emițătorii de monede private. A se vedea în acest sens moneda „libra” emisă de Facebook și altele asemenea.

Atunci când un stat stă în spatele unei monede, el îi garantează stabilitatea cu toate activele sale prezente și viitoare, bazându-se pe puterea sa de a colecta taxe în viitor. Nicio companie privată nu poate oferi garanții similare, oricare ar fi puterea ei economică. Iată de ce banii emiși privat pot fi considerați mai degrabă ca niște active (puternic) speculative, inadecvați pentru a îndeplini una sau toate funcțiile banilor: mijloc de păstrare a valorii, unitate de cont, mijloc de plată.

Informaticienii care sunt entuziasmați de acest nou domeniu o fac în numele unor idealuri precum eliberarea individului de sub dominația statului sau asigurarea anonimității tranzacțiilor.

(……………………………………………….)

Aici trebuie făcută distincția între monedele emise privat (având neajunsurile amintite mai sus) și tehnologiile tip blockchain, care sunt din ce în ce mai explorate de băncile centrale, în încercarea lor de a nu fi depășite de evenimente. Numai că banii electronici, fie ei emiși de băncile centrale, nu pot și nu trebuie să elimine complet din circulație banii clasici (materializați), deoarece:

-, banii electronici sunt foarte vulnerabili la atacurile cibernetice, așa cum au avut prilejul să constate autoritățile suedeze, care și-au revizuit planul de a renunța cu totul la numerar;

-, banii electronici sunt nedemocratici, în sensul că o mare parte a populației fie nu are competențele digitale, fie nu dispune de infrastructura fizică necesară pentru a-i folosi.

Iată cum o altă idee născută dintr-un impuls generos, de a elibera omul, sfârșește prin a accentua inegalitățile și frustrările.

Este ușor, citind rândurile de mai sus, să devii pesimist cu privire la sustenabilitatea sistemului economic într-o democrație, care este permanent tentată de forțe interne și externe să recurgă la slăbirea regulilor și la nerespectarea principiilor, alunecând încet-încet în populism.

Remediul – dificil – la aceasta îl constituie educația civică a publicului, care trebuie învățat din fragedă copilărie că „nu există prânz gratuit” și că un corolar al libertății este responsabilitatea.

(…………………………………………………)

***

Analiza integrală poate fi citită în nr. 92 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare – revistă exclusiv print – 208 pagini în format A4.

Detalii despre titlurile și autorii acestui număr al CRONICILOR:

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi cumpărată online)

AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

(CRONICILE Curs de guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2020

Un raspuns

  1. stefan60
    27.11.2020, 11:45 am

    In lipsa aurului că garant a monedei tipărite, e clar că oricare logica , morala financiara a fost eliminată.
    – Sint zeci de ani că banii se tipăresc ” după necesități”.
    – unii evita inflația generată de tipărirea banilor ” după necesități” deoarece exportă inflația. Prin vânzarea masivă de titluri de stat către alte națiuni. Exemplu USA.
    – alții nu pot evita inflația deoarece moneda lor națională nu e ceruta in străinătate + au politici economice unde importul depășește cu mult exportul. Astfel foamea de valuta se vede in inflație și devalorizarea monedei naționale. Exemplu Romania.
    – cînd capitalismul stabilește ” too big to fail” oricare regulă financiar- economica e aruncata peste bord. Doar socialismul și comunismul neaga falimentul firmelor. Prin lege. Restructurări, ploaie de subvenții, salvări prin incorporare in alte firme. Destul că sint mari. Foarte mari că falimentul lui Ion sau Vasile nu interesează pe nimeni.

    La astfel de ” strategii” financiare pasul următor e logic. Dorit și asteptat. Ștergere de datorii suverane. Au fost deja efectuate de n. ori și pentru n. națiuni. Sarace. Și atunci : “pentru saraci da și pentru bogați nu ? ” 😄

    Viitorul e acesta. Bani după necesități. NU tuturor. Doar celor aleși , mai de încredere. Care coincidenta , cotizează din greu la alegeri pentru partidul x sau politicianul y. Restul omenirii ? Plati electronice tovarăși. Sa nu mai aibă bani gheață în saltea. Așa devine total dependent de moneda electronica. Astfel democrația se sinucide singura. Deschizând strada dictaturii. Soft sau dura , depinde de decidenți dar negata vehement.

Lăsați un comentariu


Stiri

Martie 2021 – sub efectul scumpirii carburanților, inflația anuală a rămas peste 3%

Marin Pana

Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de… Mai mult

Just Business

Antreprenorii își pot înscrie proiectele de startup-uri tech, pentru selecția din 26 aprilie, în Comunitatea Launch

Adrian N Ionescu

Fondatorii potențiali de sturtup-uri tech pot aplica online pentru următoarea perioadă de selecţie a proiectelor lor, derulată de comunitatea Launch începând din 26 aprilie, în… Mai mult

Stiri

Fostul primar Onțanu, condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare – pentru o mită evaluată la peste 4 mil. euroă

Vladimir Ionescu

Fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onțanu (general în rezervă), a fost condamnat marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la… Mai mult

Europa

Germania / Guvernul federal preia de la landuri decizia de impunere a restricțiilor în pandemie

Iulian Soare

Guvernul german a aprobat proiectul prin care autoritatea privind legislația în vederea limitătii pandemiei de Covid-19 se transferă la nivel federal, aceste reglementări urmând să… Mai mult

Stiri

Romgaz vrea să finanțeze achiziția participației Exxon la Neptun Deep prin emisiune de obligațiuni

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a anunțat că va solicita rating din partea a două companii de evaluare, pentru putea finanța, și printr-o emisiune de obligațiuni corporatiste, eventuala… Mai mult

Europa

Escaladare a tensiunilor din Marea Neagră – Moscova atenţionează SUA și transferă trupe și nave. SUA avertizează: Vor fi consecințe. Reacția NATO

Iulian Soare

Moscova a avertizat marţi Statele Unite ale Americii „să stea departe” de Rusia şi Crimeea, atenţionând că riscul de incidente este foarte ridicat. Avertismentul a… Mai mult

Stiri

Percheziții DNA la unități ale Jandarmeriei – suspiciuni legate de organizarea unor concursuri de promovare în corpul ofițerilor

Vladimir Ionescu

Procurorii DNA fac, marţi, percheziţii la mai multe sedii ale unor unităţi ale Jandarmeriei, într-un dosar ce vizează organizarea unui concurs de promovare în corpul… Mai mult