fbpx

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

Valentin Lazea / Noua paradigmă macroeconomică globală: intențiile bune care pavează drumul spre iad

de Valentin Lazea , 26.11.2020

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din analiza făcută de Valentin Lazea în nr. 92 (proaspăt apărut) al revistei exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, sub coverul ”România Über Alles – interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea”.

Analiza lui Valentin Lazea e o viziune asupra noii paradigme economice globale, care a glisat dinspre  decizia rațional-economică spre abordarea excesiv  (poate chiar brutal, uneori) de electorală a decidenților, cu costuri pe care le plătesc, până la urmă, tot electoratele.

Detalii despre acest număr al CRONICILOR:

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi cumpărată online)

AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

Redacția)

***

Noua paradigmă economică globală pare să se bazeze pe trecerea peste liniile roșii care au asigurat până acum echilibrele atât în piețele interne, cât și în cele externe. Orice ieșire în decor are în spate un argument de bună intenție – fapt care face să treacă neobservat un lucru: statele acumulează datorii și deficite ca în timpul marilor războaie, iar problemele nu mai sunt prevăzute și cu soluții de viitor.

*

Timp de câteva secole, stabilitatea macroeconomică și microeconomică s-a bazat pe respectarea cu strictețe a trei principii de bază:

  1. Banii au o acoperire într-un metal prețios (aur/argint)
  2. Datoriile trebuie plătite
  3. Banii sunt emiși și garantați de o entitate statală (bancă centrală).

În ultimele decenii am asistat la abandonarea primului dintre acestea, la erodarea celui de-al doilea și la punerea sub semnul întrebării a celui de-al treilea. Rezultatul nu putea fi altul decât deteriorarea stabilității economice.

Paradoxal este faptul că respectivele relaxări au fost făcute în numele democrației și promovării egalității, dar riscă să aibă ca rezultat exact opusul lor, respectiv o recrudescență a regimurilor autoritare pe fondul creșterii inegalității. Se poate spune că „drumul spre iad este pavat cu intenții bune”.

Primul principiu amintit, „Banii au o acoperire într-un metal prețios”, a fost respectat până în 1971, anul abandonării Sistemului Bretton Woods. În acel an, președintele american Nixon, având în față campania electorală din 1972 și trebuind să sprijine concomitent cheltuielile generate de Războiul din Vietnam și cheltuielile sociale crescute moștenite de la predecesorul său democrat Lyndon Johnson, în cadrul programului „Great Society”, s-a văzut confruntat cu o trilemă:

fie respecta paritatea aur/dolar, cu prețul creșterii deficitelor gemene fără a afecta nivelul de trai al americanilor;
fie respecta paritatea aur/dolar și impunea sacrificii populației, în vederea diminuării deficitelor;
fie abandona complet paritatea aur/dolar și începea să finanțeze inflaționist (prin tipărire de dolari) deficitele în creștere.

A fost aleasă a treia soluție, cea mai ușoară, dar și cea mai plină de consecințe pe termen lung. Toate statele lumii au trecut la politica tipăririi de fiat money (bani bazați pe încredere), cu consecința creșterii inflației în anii ’70 și ’80. Or, după cum se știe, inflația este un fel de taxă care afectează cel mai mult categoriile cele mai vulnerabile. Astfel că măsura luată inițial cu cele mai bune intenții (a nu supăra publicul votant) a sfârșit, pe termen lung, prin a crea inegalitate, frustrare și nemulțumire.

Unde se scurg banii tipăriți în exces

Totuși, după 1990, odată cu nou-dobândita independență a băncilor centrale, inflația a părut a fi învinsă pentru totdeauna. Chiar și după ce s-au injectat în economie cantități uriașe de bani, ulterior crizei financiare din 2008, inflația nu a dat semne de recrudescență, ceea ce constituie o mare enigmă pentru economiști.

Dar poate că de vină este modul în care măsurăm noi inflația, prin indicele prețurilor de consum. Într-adevăr, bunurile și serviciile de primă necesitate (alimente, îmbrăcăminte, utilități, transport etc.) par a avea o tendință de stagnare pe termen lung.

În schimb, alte clase de active, necuprinse în definiția uzuală a inflației (acțiunile de pe bursă, bunurile imobiliare, echipele de fotbal etc.), par a se inflata continuu, fără nicio legătură cu valoarea intrinsecă, arătând că acestea sunt locurile spre care se scurg banii tipăriți în exces.

Datoriile statului și voturile cetățenilor

Al doilea principiu, „Datoriile trebuie plătite”, pare a fi pus în discuție nu de câțiva ani, ci dintotdeauna. În definitiv, au existat mereu intrări în incapacitate de plată ale statelor, ale firmelor sau indivizilor. Ceea ce se pune sub semnul întrebării mai nou nu este atât capacitatea, cât dorința de a-și plăti datoriile, ale statelor mari, importante.

(Citiți și: ””Suntem deja prea bogați pentru a putea rămâne competitivi prin prețul producției” – interviu cu Mateusz Walewski, economist-șef și director de cercetare la Banca națională de Dezvoltare din Polonia”)

De exemplu, datoria publică a Statelor Unite a depășit recent recordul de 106 la sută din PIB, înregistrat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Și în timp ce nimeni nu pune la îndoială capacitatea SUA de a-și plăti pe termen lung datoriile, sunt comentatori care chestionează disponibilitatea lor de a o face. Analog stau lucrurile în Japonia și în unele state ale Uniunii Europene, unde datoriile publice înregistrează maxime istorice, nemaiîntâlnite nici în vremuri de război.

Din nou, de vină pare a fi inapetența guvernelor de a propune electoratelor politici nepopulare, de reducere a datoriei prin „strângerea curelei”.

(…………………………………………..)

Deloc întâmplător, perioadele de creștere a datoriei publice corespund, în cazul democrațiilor, cu perioadele războaielor convenționale și/sau ale „războaielor reci” (rivalitatea Vestului cu URSS în anii dinainte de 1989, rivalitatea cu China din ultimii ani etc.).

Astfel că există două motive pentru creșterea necontenită a datoriilor, ambele destinate să mulțumească – pe termen scurt – publicul votant:

Pe plan intern, este vorba de competiția electorală (ceea ce partidul la putere nu oferă ar putea fi exploatat electoral de partidele din opoziție), iar pe plan extern este vorba de competiția între sisteme politice (democratic versus autoritarist), în care primul pornește mereu cu un dezavantaj, fiind obligat să își mulțumească în permanență electoratul (lucru de care regimurile autoritariste nu se preocupă).

Fluxurile de monede electronice și lipsa de garanție din spatele lor

Al treilea principiu, „Banii sunt emiși și garantați de o entitate statală (bancă centrală)”, este astăzi tot mai contestat de emițătorii de monede private. A se vedea în acest sens moneda „libra” emisă de Facebook și altele asemenea.

Atunci când un stat stă în spatele unei monede, el îi garantează stabilitatea cu toate activele sale prezente și viitoare, bazându-se pe puterea sa de a colecta taxe în viitor. Nicio companie privată nu poate oferi garanții similare, oricare ar fi puterea ei economică. Iată de ce banii emiși privat pot fi considerați mai degrabă ca niște active (puternic) speculative, inadecvați pentru a îndeplini una sau toate funcțiile banilor: mijloc de păstrare a valorii, unitate de cont, mijloc de plată.

Informaticienii care sunt entuziasmați de acest nou domeniu o fac în numele unor idealuri precum eliberarea individului de sub dominația statului sau asigurarea anonimității tranzacțiilor.

(……………………………………………….)

Aici trebuie făcută distincția între monedele emise privat (având neajunsurile amintite mai sus) și tehnologiile tip blockchain, care sunt din ce în ce mai explorate de băncile centrale, în încercarea lor de a nu fi depășite de evenimente. Numai că banii electronici, fie ei emiși de băncile centrale, nu pot și nu trebuie să elimine complet din circulație banii clasici (materializați), deoarece:

-, banii electronici sunt foarte vulnerabili la atacurile cibernetice, așa cum au avut prilejul să constate autoritățile suedeze, care și-au revizuit planul de a renunța cu totul la numerar;

-, banii electronici sunt nedemocratici, în sensul că o mare parte a populației fie nu are competențele digitale, fie nu dispune de infrastructura fizică necesară pentru a-i folosi.

Iată cum o altă idee născută dintr-un impuls generos, de a elibera omul, sfârșește prin a accentua inegalitățile și frustrările.

Este ușor, citind rândurile de mai sus, să devii pesimist cu privire la sustenabilitatea sistemului economic într-o democrație, care este permanent tentată de forțe interne și externe să recurgă la slăbirea regulilor și la nerespectarea principiilor, alunecând încet-încet în populism.

Remediul – dificil – la aceasta îl constituie educația civică a publicului, care trebuie învățat din fragedă copilărie că „nu există prânz gratuit” și că un corolar al libertății este responsabilitatea.

(…………………………………………………)

***

Analiza integrală poate fi citită în nr. 92 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare – revistă exclusiv print – 208 pagini în format A4.

Detalii despre titlurile și autorii acestui număr al CRONICILOR:

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi cumpărată online)

AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

(CRONICILE Curs de guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2020

Un raspuns

  1. stefan60
    27.11.2020, 11:45 am

    In lipsa aurului că garant a monedei tipărite, e clar că oricare logica , morala financiara a fost eliminată.
    – Sint zeci de ani că banii se tipăresc ” după necesități”.
    – unii evita inflația generată de tipărirea banilor ” după necesități” deoarece exportă inflația. Prin vânzarea masivă de titluri de stat către alte națiuni. Exemplu USA.
    – alții nu pot evita inflația deoarece moneda lor națională nu e ceruta in străinătate + au politici economice unde importul depășește cu mult exportul. Astfel foamea de valuta se vede in inflație și devalorizarea monedei naționale. Exemplu Romania.
    – cînd capitalismul stabilește ” too big to fail” oricare regulă financiar- economica e aruncata peste bord. Doar socialismul și comunismul neaga falimentul firmelor. Prin lege. Restructurări, ploaie de subvenții, salvări prin incorporare in alte firme. Destul că sint mari. Foarte mari că falimentul lui Ion sau Vasile nu interesează pe nimeni.

    La astfel de ” strategii” financiare pasul următor e logic. Dorit și asteptat. Ștergere de datorii suverane. Au fost deja efectuate de n. ori și pentru n. națiuni. Sarace. Și atunci : “pentru saraci da și pentru bogați nu ? ” 😄

    Viitorul e acesta. Bani după necesități. NU tuturor. Doar celor aleși , mai de încredere. Care coincidenta , cotizează din greu la alegeri pentru partidul x sau politicianul y. Restul omenirii ? Plati electronice tovarăși. Sa nu mai aibă bani gheață în saltea. Așa devine total dependent de moneda electronica. Astfel democrația se sinucide singura. Deschizând strada dictaturii. Soft sau dura , depinde de decidenți dar negata vehement.

Lăsați un comentariu


Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult

Stiri

Dobânzile cresc, deprecierea leului se amplifică – cotațiile în Sondajul CFA România

Adrian N Ionescu

Analiștii CFA (Chartered Financial Analyst) din România se așteaptă la creșteri tot mai mari, lună de lună, de dobândă și de depreciere, potrivit rezultatelor sondajului… Mai mult

Stiri

Compensarea scumpirii energiei urcă puternic cotațiile Nuclearelectrica și Romgaz la Bursă

Adrian N Ionescu

Acțiunile Nuclearelectrica (SNN) și cele ale Romgaz (SNG) și-au accelerat, de câteva zile, creșterea la Bursa de Valori București, mai exact din ziua în care… Mai mult

Stiri

Salt spectaculos de infectări în Capitală / 2.559 de cazuri noi de Covid, luni – doar 808 în ziua Congresului PNL, conform datelor oficiale

Vladimir Ionescu

În Capitală au fost raportate luni 2.559 de cazuri noi de Covid-19, ceea ce reprezintă peste 45% din totalul infectărilor diagnosticate în ultimele 24 de… Mai mult

Stiri

Schimbarea conducerii la CNAIR: fostul director general al Fundației Dan Voiculescu – președinte al CA, Cristian Pistol, consilier al premierului – directorul Companiei

Vladimir Ionescu

Mariana Ioniţă (foto) a fost revocată de la Conducerea CNAIR şi înlocuită cu Cristian Pistol, care a fost numit în august consilier pe probleme de… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a depus la partid demisia din fruntea Camerei Deputaților. Florin Cîțu are 15 zile să negocieze postul în favoarea PNL

Razvan Diaconu

Fostul președinte PNL Ludovic Orban a anunțat luni că și-a depus la partid demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Demersul este inedit –… Mai mult

Stiri

Platforma coronaforms – de unde și cum se descarcă certificatul de vaccinare

Vladimir Ionescu

Certificatul verde se descarcă de pe site-ul https://certificat-covid.gov.ro, de unde poate fi generat în format digital, dar poate fi și printat, ulterior. Documentul este gratuit,… Mai mult