24 noiembrie, 2020

(Textul de mai jos e un fragment preluat din interviul acordat de Mateusz Walewski – economist-șef și director de cercetare la Bank Gospodarstwa Krajowego, banca națională de dezvoltare din Polonia – revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 92

Sumarul nr. 92 al CRONICILOR (”România Über Alles”) poate fi citit AICI-LINK.
Alte detalii despre tema numărului – și achiziție – AICI-LINK.
Redacția) 

***


Viitorul iminent al economiilor din Europa Centrală și de Est? Capătul tunelului la criza Covid? Convergența Estului la economia europeană vestică?
Cum vede un expert polonez dezvoltarea pe termen mediu a statelor emergente din UE și care sunt avantajele Poloniei în integrarea economică europeană.

***

CRONICILE:
Care credeți că va fi rolul concret al Europei Centrale și de Est în economia viitorului UE? Cum va arăta aici schimbarea despre care vorbește toată lumea?

Mateusz Walewski:
Cred că rolul statelor ECE nu se va schimba prea mult. Evident, ECE va deveni o parte mai mare a UE, deoarece sunt ferm convins că regiunea noastră va suferi mai puțin din cauza acestei pandemii decât restul Europei.


(………………………………………..)

Serviciile au o pondere mai redusă în economiile ECE, în special serviciile foarte afectate de pandemie. Deci, strict din punct de vedere matematic, statistic, ponderea economiei ECE în economia europeană va crește.

Vom continua să fim regiunea cu cea mai rapidă creștere din UE, iar acest lucru nu se va schimba din multe motive, cel mai important fiind că suntem pur și simplu mai săraci, suntem piețe emergente, capabilitățile noastre de creștere sunt superioare celor din restul UE.

(…………………………………………)

CRONICILE:
Care sunt avantajele competitive în acest moment ale economiilor ECE? Cum pot fi acestea fructificate pentru a recupera decalajele față de Europa Occidentală?

Mateusz Walewski:
Principalul nostru avantaj este că suntem relativ bine educați și ieftini. Situația diferă de la stat la stat, dar cu toții împărtășim o serie de caracteristici. Combinăm o serie de trăsături ale piețelor emergente, cum ar fi competitivitatea forței de muncă, și calitatea mediului instituțional care rezultă din apartanența la UE. Este ceva ce ne diferențiază de alte state emergente, unde riscurile din această zonă sunt semnificativ mai mari.

Prin urmare, acesta cred că este principalul nostru avantaj – că suntem parte din UE, din lumea dezvoltată, dar avem în continuare caracteristicile structurale ale piețelor emergente. Unele avantaje, cum ar fi costul redus al forței de muncă, vor dispărea în timp, pe măsură ce salariile vor crește și vom converge către standardele europene.

CRONICILE:
Chiar și înainte de pandemie, mai multe state din ECE se confruntau cu un deficit de forță de muncă.

Mateusz Walewski:
Astfel de deficite sunt deja vizibile în anumite sectoare ale producției industriale, însă investiții străine continuă să vină în ECE și să găsească forță de muncă.

Forța de muncă reprezintă, însă, un avantaj pentru piețele din regiune. Dar acesta dispare treptat, din cauza factorilor demografici, dar și a creșterilor de salarii. De aceea, dezvoltarea noastră viitoare trebuie să fie diferită.
În 5-10 ani nu vom mai avea avantajul forței de muncă ieftine și va trebui să ne reorientăm.

Cred că există două avantaje care i-ar putea lua locul. Primul, care poate fi perceput și drept dezavantaj, este dimensiunea redusă a companiilor noastre. Avem companii mult mai tinere decât cele din vestul Europei, iar acestea sunt mult mai flexibile. În medie, companiile ECE sunt mult mai bine pregătite pentru a se adapta unor medii care se schimbă rapid decât firmele uriașe din statele dezvoltate.

Am cercetat îndelung situația companiilor poloneze care investesc sau se extind peste hotare.

Dacă vorbești cu managerii acestor firme, toți spun că principalul avantaj pe care îl au pe piețele externe este că sunt mult mai flexibile decât competitorii lor din Vest. Cred că acest lucru se datorează perioadei lungi de tranziție care le-a permis să se adapteze la schimbări rapide, să facă față unor cerințe noi, unor medii diferite. Acest lucru este ceva specific regiunii noastre.

Este însă un avantaj soft. Unul hard, dacă tot am vorbit despre forța de muncă educată, ar fi găsirea unor avantaje în zona de design și inovare a procesului de producție.

Suntem deja prea bogați pentru a putea rămâne competitivi prin prețul producției.

CRONICILE:
Privind la următorul deceniu, care sectoare credeți că ar trebui stimulate să se dezvolte?

Mateusz Walewski:
Cred că toate țările au avantaje competitive diferite, în industrii diferite. Nu există spațiu pentru o ”politică industrială” comună în regiune. Ce trebuie să facem este să construim un mediu care să stimuleze dezvoltarea tuturor industriilor.

De aceea este atât de important acest Fond de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, pentru a construi infrastructura energetică, de transport și de comunicații și pentru a spori astfel legătura dintre statele noastre. Ne va învăța totodată să colaborăm pentru realizarea unor programe internaționale complicate. Este ceva la care nu ne pricepem prea bine.

Cu siguranță există anumite proiecte cawre trebuie susținute prin politici industriale. Mă refer la cele din sectoarele inovatoare, cele cu tehnologii înalte (biotehnologia, spre exemplu), sectoarele afiliate economiei verzi.

Cred că mulți lideri nu sunt conștienți de faptul că sectoarele de azi nu vor fi sursa principală de dezvoltare de mâine.

(……………………………………………..)

CRONICILE:
Economiile României și Poloniei sunt similare ca structură. Ce lecții ar putea învăța România din evoluția Poloniei? Polonia s-a remarcat în criza anterioară drept una dintre cele mai reziliente țări din regiune.

Mateusz Walewski:
Economia poloneză are o structură destul de „norocoasă” din perspectiva crizelor. Economia poloneză nu este foarte dependentă de consumul intern, de cererea internă, dar nici de exporturi. Ponderea exporturilor în PIB este de circa 50%. În Cehia este de 100%. În Slovacia este chiar mai mare de atât.

În timpul crizelor precedente, cursul de schimb ne-a ajutat foarte mult, deoarece a permis creșterea competitivității exporturilor.

Companii din Germania, Franța, Țările de Jos au fost transferate în Polonia. Dacă ne uităm la structura PIB-ului Poloniei în vreme de criză, exporturile ne trag în sus foarte mult. Exportatorii polonezi sunt foarte rezilienți în fața unei crize.

Structura economiei în ansamblu este relativ echilibrată. La export, nu depindem de un anumit sector. În Cehia, spre exemplu, automotive este foarte mare. În Polonia este un sector important pentru exporturi, dar reprezintă doar 10-15% dintre acestea. Sectoare puternice la export sunt și alimentele, mobila, mașinăriile și serviciile.

Dacă ne uităm la contul curent, Polonia are un excedent uriaș pe zona de servicii.

(………………………………………..)

***

Interviul integral poate fi citit în nr. 92 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI. 

– online, acum – cu un LINK AICI la MAGAZINUL ONLINE, unde pot fi citite și detalii privind fiecare număr și modalitățile de cumpărare și Abonamente

-Poate fi cumpărat, începând cu data de 28 noiembrie și în chioșcurile Inmedio și în lanțul de librării CĂRTUREȘTI

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Asa o fi la ei… deja prea bogați pentru a putea rămâne competitivi prin prețul producției.

    Da noi ? Noi ?

    Ia sa rasturnam propozitia : noi rămânem competitivi prin prețul producției , deci suntem saraci!

    La noi saracia este si o rezultanta a unei alegeri politice – accea de a fi comtetiviovi prin forta de mmunca scazuta!
    De acii si celate scaderi – pregatirea fortei de munca (scolarizare), sanatate, samd

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Asa o fi la ei… deja prea bogați pentru a putea rămâne competitivi prin prețul producției.

    Da noi ? Noi ?

    Ia sa rasturnam propozitia : noi rămânem competitivi prin prețul producției , deci suntem saraci!

    La noi saracia este si o rezultanta a unei alegeri politice – accea de a fi comtetiviovi prin forta de mmunca scazuta!
    De acii si celate scaderi – pregatirea fortei de munca (scolarizare), sanatate, samd

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: