fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

Valentin Lazea: Despre creşterea economică, fără patimă

de Valentin Lazea 5.6.2012

Creşterea economică este prezentată adesea ca un panaceu al tuturor problemelor de care suferă economia mondială. Este convenabil, atât pentru politicieni, cât şi pentru populaţie, să creadă în existenţa acestei „baghete magice” prin care se poate rezolva practic orice. Ceea ce se pierde din vedere sunt următoarele aspecte:

1. Creşterea economică nu este o politică, ci un rezultat. Ea este o consecinţă a politicilor bune, a instituţiilor bune, a oamenilor buni, a infrastructurii bune şi (uneori) a norocului.

2. Creşterea economică înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiţi. Din cauza impreciziei limbajului economic, această sintagmă poate acoperi o mulţime de înţelesuri.

De exemplu, pentru FMI şi Banca Mondială, creşterea economică ar putea fi echivalentul politicilor de reformă structurală, de privatizare, de mobilitate a forţei de muncă, de reformă a pensiilor.

Pentru noul guvern francez, este posibil ca prin creştere economică să se subînţeleagă emisiunea de eurobligaţiuni, întărirea berd şi BEI, un mai mare rol acordat Băncii Centrale Europene.

Pentru statele îndatorate din sudul Europei s-ar putea ca prin creştere economică să se aibă în vedere relaxarea ţintelor de deficit bugetar şi de datorie publică. Şi aşa mai departe.

De aceea, ar fi de dorit ca, în dezbateri, fiecare să definească ce înţelege prin sintagma „creştere economică”.

Un caz interesant este cel al guvernului britanic actual. Deşi la nivel declarativ acesta pare adeptul unor politici macroeconomice stimulative pentru creştere, în practică este un reprezentant al ortodoxismului fiscal fără compromisuri, realizând faptul că reducerea deficitelor este esenţială pentru menţinerea credibilităţii internaţionale.

3. În cele din urmă, statele europene nu sunt nici la prima, nici la ultima recesiune din istoria lor. O scăderea a Produsului Intern Brut timp de câţiva ani nu reprezintă sfârşitul lumii, mai ales când aceasta scădere vine să corecteze excese din trecut. Totuşi, pentru o bună parte din cetăţenii vest-europeni, răsfăţaţi timp de decenii de statul asistenţial, o atare perspectivă pare inacceptabilă. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu cetăţenii din estul Europei, obişnuiţi cu privaţiuni din perioada comunismului şi având din această cauză o perspectivă mai detaşată. De exemplu, folosind datele Eurostat şi comparând PIB din 2011 cu PIB din 2007 ajungem la următoarele constatări:

– Produsul Intern Brut din Letonia a scăzut cu 16,3 la sută în intervalul menţionat, iar în Grecia cu 13,3 la sută. Cu toate acestea, letonii nu au ieşit în stradă, ba mai mult, înţelegând necesitatea sacrificiilor, au reales guvernul care i-a trecut prin recesiune;

– Produsul Intern Brut al Estoniei a scăzut cu 9,2 la sută, iar al Sloveniei a scăzut cu 8,3 la sută în intervalul 2007-2011. În pofida acestui fapt, nimeni nu a auzit de proteste în Talinn şi în Liubliana de magnitudinea celor din Italia, unde PIB a scăzut în acelaşi interval cu 4,6 la sută.

– „Indignados” din Spania au ieşit în stradă deşi PIB spaniol a scăzut cu doar 2,3 la sută cumulat pe patru ani. Spre cinstea lor, irlandezii (cu o scădere a PIB de 9,6 la sută) şi danezii (cu o scădere a PIB de 4,4 la sută) au îndurat în tăcere această corecţie.

Din cele de mai sus rezultă că reacţia la recesiune nu este doar o funcţie a adâncimii acesteia, ci şi o funcţie a caracteristicilor culturale, cu cetăţenii din nordul şi din estul Europei reacţionând mult mai moderat decât cetăţenii din sud şi din vest. De asemenea, alte variabile de luat în seamă sunt durata timpului în careo ţară a trăit cu mult peste posibilităţi, precum şi eventuale inechităţi interne în împărţirea greutăţilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.6.2012

3 comentarii

  1. daniel smith
    5.6.2012, 7:27 pm

    Mr. Lazea articulates a neoclassical position on this, something that is only to be expected from a man in his position. Forget that austerity cannot have expansionary effects unless you have external demand.
    The most important obstacle today to initiate any progressive economic policy in Europe is the speculation on public debt and the governments’ commitment to satisfy the financiers. Public finance has to be unchained via debt default in both the periphery and the core. This has to be coordinated at the EU level as part of a broader public finance policy to make the responsible pay for the costs of crisis and to reverse the origin of the crisis, i.e. pro- capital redistribution. This involves a highly progressive system of taxes, coordinated at the EU level, on not only income but also wealth, higher corporate tax rates, inheritance tax, and tax on financial transactions. A progressive income tax mechanism could also introduce a maximum income with the highest marginal tax rate increasing to 90% above a certain income threshold in relation to the median wage. A progressive wealth tax on government bonds with the highest marginal tax rate reaching to 100% for holdings above a certain amount of bonds could be formulated as a way of restructuring the debt; this would make the banks, the private investment funds, and the high wealth individuals pay the costs of the fiscal crisis. The recognition of the need for default is also important given the ecological limits to growth, which poses a constraint to higher growth to ease debt repayment.

  2. Andrei Mocearov
    6.6.2012, 3:10 pm

    Intr-adevar exista mai multe unghiuri de unde se poate privi cresterea economica.
    Mai adaug si eu unul, descoperit de mult de Irving Fischer, in 1933, in cadrul teoriei sale numnita “debt-deflation”: cu cat platesc platesc mai mult, cu atat debitorii datoreaza mai mult. “Marii rentieri” de astazi cunosc foarte bine teoria lui Fischer. Aceasta le ofera oportunitatea sa gaseasca “cresterea economica” optima pentru a transfera bani de la 99% spre 1%. Solutia pentru 99% ar fi inflatia (prescrisa si de Fischer) sau macar putina asteptare a inflatiei, dar daca astazi pledezi pentru asa ceva te plasezi prost “cultural”.
    Oricum, lecturile vechi sunt utile macar pentru a intelege de ce lumea buna de azi tine mortis sa ne (pe noi, europenii, in special) consolideze (fiscal). Caci, cum spunea Martin Wolf, in Financial Times, “premiul pentru suferinta pricinuita de austeritatea de azi este suferinta de maine”.

  3. gheorghita zbaganu
    7.6.2012, 10:52 am

    MA enerveaza formularea “stat asistential”. Denota un dispret neoliberal fata de societate. MA enerveaza si formularea “Cu toate acestea, letonii nu au ieşit în stradă, ba mai mult, înţelegând necesitatea sacrificiilor..” bla bla bla. Neoliberalii nu au nevoie de societate civila, le trebuie doar indivizi atomizati si abrutizati de saracie? vedeti tovarasi ca se poate? mai punem o haina in plus si ne realegem calaii….

Lăsați un comentariu


Europa

Moment istoric în Biserica Catolică: Papa Francisc se pronunță în favoarea parteneriatului civil între persoanele de același sex. „Sunt copiii Domnului și au dreptul la familie”

Iulian Soare

Papa Francisc a declarat într-un documentar difuzat miercuri că susține parteneriatul civil între persoanele de același sex. Declarația este contrară poziției oficiale a Vaticanului în… Mai mult

Stiri

Marile orașe intră pe rând în scenariul roșu: Craiova se alătură Clujului și Capitalei, se pregătește Timișoara

Razvan Diaconu

Județul Alba și Capitala au depășit incidența cumulată de 3 cazuri de Covid-19 în 14 zile, iar alte două județe – Harghita și Cluj –… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis respinge, din nou, amânarea alegerilor generale

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, din nou, că alegerile generale trebuie să aibă loc la termen, pe 6 decembrie, așa cum a stabilit guvernul… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății anunță că spitalele intră în evaluare pentru raportările pe infecții nosocomiale la bolnavii Covid

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru (foto), a anunțat miercuri că toate spitalele intră în evaluare pentru a se stabili dacă au existat infecţii nosocomiale la pacienţii… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor anunță noi măsuri fiscale: amânarea plății taxelor până pe 25 decembrie, rambursare TVA cu control ulterior până în 25 ianuarie 2021

Vladimir Ionescu

Depunerea declaraţiilor fiscale de către firme va fi amânată până pe 25 decembrie 2020, iar rambursarea TVA cu control ulterior ar putea fi prelungită până… Mai mult

Stiri

Bucureștiul, orașul din Europa cel mai afectat de poluare, după Londra: se pierd 3.000 de euro, anual, pe cap de locuitor

Raluca Florescu

În București, poluarea aerului generează pierderi de 3.000 de euro, anual, pe cap de locuitor din cauza morților premature, a zilelor de muncă pierdute și… Mai mult

Europa

Nassim Taleb, către millenniali: Nu am scos 2 miliarde de oameni din sărăcie datorită ONG-urilor, ci datorită capitalismului. Deveniți antreprenori

Vladimir Ionescu

Tinerii ar trebui să privească deschiderea unei afaceri drept o modalitate de a ”salva lumea”, respectiv de a reduce sărăcia, a afirmat Nassim Taleb, fost… Mai mult