Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu vizează doar protejarea sănătății unei populații ci este și elementul esențial în a repune pe picioare economia unei țări.
Acestea sunt motivele pentru care țările înstărite au lansat precomenzi pentru sute de milioane de doze de vaccinuri potențiale, mizând pe faptul că măcar una dintre companiile pe care le finanțează va avea succes.
Suerie Moon, director al Centrului Global de Sănătate din Geneva, numește acești candidați de vaccin „atuuri strategice”, care se așează pe același palier de importanță cu deținerea de „tehnologie militară”. Suerie Moon consideră că accesul la un vaccin este, pentru un stat, o șansă unică de a-și consolida alianțele, poziția politică și prestigiul.
În plină cursă a înarmării medicale
Chiar înainte de a se fi produs măcat o doză de vaccin, statele mari au făcut deja tranzacții în valoare de sute, chiar miliarde de euro.
Marea Britanie, de exemplu, și-a asigurat până la 30 de milioane de doze de vaccin potențial creat de BioNTech și Pfizer, are o înțelegere separată cu AstraZeneca pentru 100 de milioane de doze de vaccin și alta cu GSK și Sanofi Pasteur pentru 60 de milioane de doze.
AstraZeneca are contracte cu patru state membre UE – Olanda, Germania, Franța și Italia – pentru a vinde 400 de milioane de doze.
Niciun stat însă nu a depășit SUA, care are trei acorduri convenite: cu BioNTech și Pfizer (în valoare de aproape 2 miliarde de dolari) pentru 600 de milioane de doze, cu AstraZeneca pentru 300 de milioane de doze și cu Novavax, pentru 100 de milioane de doze.
Specialiștii avertizează asupra consecințelor
Această competiție a statelor bogate este „dezastruoasă la nivel internațional”, consideră Suerie Moon. Argumentul: ”Înseamnă că va exista foarte, foarte puțin vaccin disponibil pentru restul lumii, pentru țările care nu au nici bani, nici capacități de producție în interiorul frontierelor pentru a dispune de un vaccin”.
În primul an de producție a unui vaccin omologat anti-Covid nu vor exista suficiente doze pentru vânzare, afirmă și Charlie Weller, șeful programului de vaccinuri Wellcome Trust. „Prin urmare, mecanismele de alocare echitabilă a acestui tip de resursă rară devin absolut critice”, a spus ea.
Vehiculul care trebuie să organizeze acestui mecanism echitabil este Facilitatea de acces la vaccinuri globale COVID-19 – cunoscută sub numele de COVAX – care servește ca fond de cumpărare. COVAX este o iniațiativă a OMS în care sunt înscrise 150 de state ale lumii.
Inițiativa încearcă să prevină repetarea scenariului din 2009, când a avut loc o cursă pentru obținerea unui vaccin antigripal, cursă în care aceleași state bogate au obținut ”partea leului”, lăsând țările mai sărace încă un an în așteptare.
Industria farma între ciocan și nicovală
Giganții farma sunt conștienți de faptul că lumea ar putea vedea că istoria anului 2009 se repetă.
Thomas Cueni, directorul general al IFPMA (Federația Internațională a Producătorilor și Asocxiațiilor Farmaceutice), a avertizat că industria ar putea fi prinsă la mijloc între guvernele care doresc ca țara lor să primească cu prioritate vaccinul anti-Covid și inițiativele de acces global, care încearcă să asigure o distribuție echitabilă.
„Nu dorim să riscăm acest risc, de aceea suntem pe deplin angajați cu Facilitatea COVAX. Dar, în ceea ce privește obținerea de sprijin pentru această facilitate, ai nevoie de solidaritate din partea țărilor mai bogate care ar trebui să subvenționeze țările mai sărace”, a afirmat Thomas Cueni în cadrul unui eveniment Chatham House organizat pe 22 iulie.
Kate Elder, consilier principal în domeniul politicilor privind vaccinurile în cadrul organizației Mmedici fără Frontiere, consideră însă că industria farma nu trebuie eliberată automat de responsabilitate.
„Industria cu siguranță nu ar trebui să facă doar tranzacții sau să deschidă negocieri cu prima țară cu venituri mari care îi bate la ușă”, a spus Kate Elder. Ea a recunoscut însă că Big Pharma pare să-și fi schimbat poziția în pandemie, când unii producători de vaccinuri au promis și vaccinuri „fără profit”.
Deocamdată, puține promisiuni de ”solidaritate sanitară” au fost făcute. Cancelarul german Angela Merkel a descris un viitor vaccin ca fiind un „bun pentru sănătatea publică pentru întreaga umanitate”, în timp ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că vaccinul trebuie să fie împărțit la un preț accesibil „în fiecare colț al lumii”. Președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut declarații similare.
Formal însă, doar un grup format din şefii de stat ai Coreei de Sud, Canadei, Etiopiei, Noii Zeelande, Africii de Sud, Spaniei, Suediei şi Tunisiei a solicitat altor lideri mondiali să se angajeze să contribuie la distribuirea echitabilă a viitorului vaccin anti-Covid-19.
Urmărește-ne pe Google News
