Vaccinul anti-Covid va fi făcut în viitor doar o dată pe an, asemenea vaccinului antigripal, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
„Un vaccin care demonstrează în momentul de faţă că nu previne decât în mică măsură transmisibilitatea – e adevărat că previne formele grave şi decesul – trebuie adaptat noilor tulpini circulante şi lucrul ăsta îl vedem şi la gripă.
În fiecare an, facem o dată pe an, nu de două sau de trei ori pe an, vaccin gripal şi lucrul ăsta probabil că se va întâmpla şi cu acest vaccin împotriva noului coronavirus, care de fapt e nou tot timpul, vedeţi, apar tulpini mutante care scapă răspunsului imun generat de vaccinul care a fost dezvoltat pentru varianta iniţială”, a spus Alexandru Rafila.
Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană şi-a exprimat marţi îndoielile cu privire la necesitatea unei a patra doze de vaccin de rapel pentru Covid-19, explicând că în prezent nu există date care să susţină această abordare.
”În timp ce utilizarea rapelurilor suplimentare poate face parte din planurile de urgenţă, vaccinările repetate la intervale scurte de timp nu ar reprezenta o strategie durabilă pe termen lung”, a declarat Marco Cavaleri, şeful Strategiei Vaccinurilor la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), într-o conferinţă de presă.
Oficialul EMA şi-a exprimat îngrijorarea că o strategie de a administra un rapel la fiecare patru luni prezintă, ipotetic, riscul de a supraîncărca sistemul imunitar al oamenilor şi de a duce la oboseală în rândul populaţiei.
Risc de spitalizare redus cu 53% şi de deces cu 91% în cazul infectării cu Omicron, faţă de Delta
Un amplu studiu american întreprins pe un număr de aproape 70.000 de persoane testate pozitiv la infecţia cu SARS-CoV-2 a arătat un risc de spitalizare şi de deces substanţial redus în cazul variantei Omicron comparativ cu Delta, iar aceasta independent de nivelurile de imunitate în creştere în rândul populaţiei, informează AFP, preluată de Agerpres.
Potrivit studiului, persoanele infectate cu Omicron aveau un risc înjumătăţit (mai mic cu 53%) de a fi spitalizate faţă de cele contaminate cu Delta. În acelaşi timp, riscul de a ajunge la terapie intensivă s-a redus cu 74%, iar cel de deces cu peste 90%.
Dintre cele mai mult de 52.000 de persoane infectate cu Omicron urmărite în acest studiu, niciuna nu a avut nevoie de aparat de respiraţie artificială. Pentru comparaţie, 11 pacienţi dintre cei aproape 17.000 infectaţi cu Delta au trebuit conectaţi la un astfel de aparat.
În plus, durata mediană a spitalizărilor a fost de 1,5 zile pentru Omicron şi de aproape 5 zile în cazul infectării cu Delta.
Această analiză a fost întreprinsă pornind de la datele sistemului spitalicesc din California al Kaiser Permanente (un consorţiu de îngrijire integrată), în cursul lunii decembrie, când ambele variante virale aveau o largă circulaţie.
Rezultatele sale vin să confirme datele acumulate de la populaţiile altor ţări, spre exemplu Africa de Sud sau Marea Britanie, dar şi pe cele care au arătat – la experimentele pe animale sau ex-vivo (în afara corpului uman) – că Omicron are o rată mai mare de replicare în căile aeriene superioare (nas, gât) faţă de plămâni, unde se declanşează formele grave de COVID-19.
Studiul american, care nu a fost deocamdată supus procedurii de peer-review, a fost realizat de cercetători de la Universitatea Berkeley din California, Kaiser Permanente şi Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC).
Chiar dacă studiul a constatat o eficacitate a vaccinurilor mai redusă contra infectărilor cu Omicron, s-a observat că protecţia a rămas considerabilă împotriva formelor grave de boală.
Cu toate acestea, Rochelle Walensky a subliniat că infecţiozitatea foarte ridicată a variantei Omicron duce în mod automat la un număr mare de spitalizări, punând sub presiune un sistem medical al cărui personal a fost deja supus la grea încercare în ultimii doi ani.
