USR și PLUS formează o alianță politică – obiective asumate. O ”poză” a momentului politic realizată de IMAS

Consiliul Național al PLUS a votat marți în favoarea formării unei alianțe politice cu USR. Un vot similar a fost dat de către Comitetul Politic al USR la data de 3 august, următorul pas, anunțat pentru ”zilele următoare”, este semnarea protocolul prin care ia naștere formal „Alianța USR PLUS”.

Primul obiectiv asumat al alianței este câștigarea alegerilor prezidențiale.

Având în vedere că înregistrarea unei alianțe politice necesită o procedură judiciară îndelungată, această alianță va fi dublată de o alianță electorală privind participarea exclusiv la alegerile prezidențiale.

Obiectivele anunțate de către noua alianță sunt:

• Câștigarea alegerilor prezidențiale din 2019;
• Câștigarea de către candidații Alianței a unui număr cât mai mare de funcții elective în cadrul administrației publice locale, ca urmare a alegerilor locale din 2020
• Câștigarea de către candidații Alianței a celui mai mare număr de mandate de parlamentari, prin comparație cu ceilalți competitori, ca urmare a alegerilor parlamentare din 2020, astfel încât să formeze o coaliție de guvernare având prim-ministru un reprezentant al Alianței;
• Asigurarea guvernării României în perioada 2020-2024 și implementarea programului de guvernare al Alianței;
• Câștigarea alegerilor parlamentare organizate în 2024 și asigurarea guvernării României în perioada 2024-2028.

”Fotografia” momentului făcută de IMAS

În ziua în care s-a anunțat constituirea alianței dintre USR și PLUS, Europa FM a publicat un sondaj politic realizat de IMAS din care reiese că actualul președinte pornește favorit în cursa pentru prezidențiale, iar Viorica Dăncilă- anunțată, dar încă nevalidată statutar drept candidat PSD– se află pe locul 6 în topul preferințelor.

În ceea ce privește viitoarele alegeri parlamentare, PNL este în fruntea clasamentului.

Sunt ”poze” de moment, dar ambele rezultate sunt înșelătoare.

În ceea ce privește alegerile prezidențiale, sondajul IMAS nu ține cont de decizia USR și PLUS – anunțată de mai multă vreme- de a susține un candidat comun, listându-l între opțiunile de răspuns și pe Dacian Cioloș, care nu candidează și care în toamnă îi va face campanie lui Dan Barna.

La fel, amânarea Congresului PSD care ar fi trebuit să aprobe candidatura premierului Dăncilă – sub pretextul decenței politice de care dă dovadă partidul în perioada în care nu s-au stins ecourile tragediei de la Caracal- este un semn că PSD încă este în căutarea unui candidat capabil să meargă măcar în turul 2. Nu sunt clare nici candidaturile lui Victor Ponta sau Eugen Tomac.

În ceea ce privește viitoarele alegeri parlamentare, din nou sondajul nu ține cont de alianța USR-Plus. PNL este în continuare pe primul loc în preferințele electoratului, cu un procent și jumătate mai puțin decât a obținut la alegerile europarlamentare din mai 2019.

Politici publice promovate de noua alianță

Potrivit protocolului de formare a alianței politice, va fi formată o Comisie de Politici Publice, având ca obiectiv elaborarea unor politici publice comune în următoarele domenii:

• Reforma constituțională, asigurarea justiției independente și a statului de drept;
• Educația și cultura;
• Sănătatea și mediul;
• Infrastructura;
• Strategia de dezvoltare competitivă antreprenorială și industrială;
• Eradicarea sărăciei și dezvoltarea rurală;
• Politica externă și de apărare.

Organele de decizie ale Alianței vor fi:

• Copreședinții Alianței (președinții PLUS și USR);
• Comisia Națională de Coordonare, cuprinzând membrii Birourilor Naționale ale celor două partide;
• Comitetul Executiv, cuprinzând reprezentanți ai ambelor partide responsabili pentru implementarea deciziilor Comisiei Naționale;
• Comisia de Integritate, cuprinzând 3 membri ai PLUS, 3 membri ai USR și 1 membru independent, responsabilă pentru sancționarea încălcării standardelor de integritate prevăzute prin protocolul de asociere.

Candidați comuni la următoarele serii de alegeri

Alianța va propune candidați comuni pentru toate cele trei rânduri de alegeri din 2019 și 2020.

• Pentru alegerile prezidențiale din 2019, candidatul pentru demnitatea de președinte al României va fi Dan-Ilie Barna, care va candida în tandem cu Dacian Cioloș, ca propunere pentru demnitatea de prim-ministru;
• Pentru alegerile locale din 2020, Alianța va desemna candidați comuni pentru funcțiile de primar, președinte al consiliului județean și primar general al municipiului București, stabiliți în baza negocierilor sau, în lipsa unui acord, prin alte mijloace, precum alegeri interne la care vor participa toți membrii PLUS și USR sau sondaje de opinie;
• De asemenea, Alianța va propune liste comune de candidați pentru consiliile locale și județene, cuprinzând candidați desemnați anterior de fiecare partid. Pozițiile eligibile pe liste vor fi distribuite prin negocieri sau, în lipsa unui acord, conform unor sondaje de opinie;
• Pentru alegerile parlamentare din 2020, Alianța va propune liste comune de candidați atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților, cuprinzând candidați desemnați anterior de fiecare partid. Pozițiile eligibile pe liste vor fi distribuite prin negocieri sau, în lipsa unui acord, conform unor sondaje de opinie.

Cele două formațiuni politice asigură că:

• Desemnarea candidaților Alianței se va face în baza principiului competenței și sub condiția asumării respectării statutelor ambelor partide, a Codului Etic al PLUS și a Regulamentului de Admitere a Membrilor USR.
• Nu vor putea fi desemnate drept candidați ai Alianței persoane trimise în judecată, fără a fi intervenit între timp o decizie definitivă de achitare sau încetare a urmăririi penale sau a procesului penal, sau persoane care au suferit condamnări penale definitive pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.
• De asemenea, nu vor putea fi desemnate drept candidați ai Alianței persoane care au avut calitatea de lucrători activi sau colaboratori ai Securității sau, majore fiind, au semnat un angajament cu Securitatea înainte de 1990 sau au în prezent calitatea de lucrători activi/colaboratori/informatori ai unui serviciu de informații sau persoane care promovează violența, ideologii totalitare, discriminarea de gen, anarhismul, rasismul, șovinismul, separatismul etnic sau teritorial și orice alte idei ori acțiuni extremiste.