Președintele Comisiei Europene a încheiat recent turneul său de patru zile în regiunea Balcanilor de Vest, ocazie cu care a discutat cu liderii statelor din regiune, încurajându-i să își continue eforturile pentru a îndeplini standardele de aderare la UE.
Chiar dacă a afirmat că ”extinderea este pe primul loc al agendei UE” și că ”extinderea este modalitatea prin care se poate consolida continentul în acest moment de turbulențe”, președintele Comisiei a avertizat că ”mulți nu îndeplinesc cerințele” pentru aderare, iar noul apetit al Bruxelles pentru extindere ar putea să nu dureze pentru totdeauna.
Cele șase state din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – sunt toate aspirante la aderarea la UE. Pentru ele, aderarea părea o perspectivă îndepărtată până când invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în primăvara trecută a determinat Bruxelles-ul să vorbească serios despre extinderea UE din nou.
O ”integrare” economică anticipată
Ursula von der Leyen a promis că va aduce „mai aproape” economiile Balcanilor de Vest și ale Uniunii Europene. Vorbind în capitalele Macedoniei de Nord și Kosovo, Ursula von der Leyen s-a angajat să dubleze economiile ambelor țări în următorul deceniu, ca parte a planului de creștere de 6 miliarde de euro al UE pentru Balcanii de Vest, văzut ca o piatră de temelie către aderarea la UE.
Dar calea către aderarea la UE se poate deschide doar dacă reformele politice sunt implementate în integralitate.
Planul UE este ca firmele din Balcanii de Vest să obțină acces la piața unică a UE în șapte sectoare în schimbul unor reforme cheie, inclusiv asigurarea unei administrații publice și a finanțelor solide, independența sistemului judiciar și o campanie de reducere a corupției.
Comisia va publica o evaluare a progresului țărilor în îndeplinirea reformelor pe 8 noiembrie.
Filosofia UE: bani contra reforme
De asemenea, UE va injecta bani în investiții strategice pentru a stimula astfel de reforme și pentru a apropia economiile celor două blocuri. Regiunea Balcanilor de Vest s-ar putea vedea ca urmare a creșterii PIB-ului cu 10%, a spus Ursula von der Leyen.
„Economia Kosovo se află la 27% din venitul mediu al UE, deci există mult potențial neexploatat”, a declarat von der Leyen într-o conferință de presă comună la Pristina cu președintele Vjosa Osmani. „Ar trebui să încercăm să vă dublem economia într-un deceniu”, a adăugat ea, făcând un angajament similar celui făcut anterior la Skopie prim-ministrului macedonean Dimitar Kovačevski.
Economia Macedoniei de Nord reprezintă 42% din venitul mediu din UE. Dar von der Leyen a explicat ambilor lideri că trebuie realizate reforme politice pentru ca banii să fie efectiv plătiți în cadrul planului de creștere și pentru ca procesul de aderare la UE să progreseze.
Serbia şi Kosovo, succesul depinde în primul rând de normalizarea relaţiilor bilaterale
La Pristina, Ursula von der Leyen a spus că succesul depinde de normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo.
„Toți avem istoria noastră”, a spus Ursula von der Leyen. „Istoria extinderii este o istorie a țărilor care au ieșit din al Doilea Război Mondial. Este o istorie a păcii și a reconcilierii și a normalizării relațiilor și, prin urmare, aceasta este o condiție prealabilă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Știm cu toții că putem realiza toți acești pași înainte și vom reuși doar dacă Kosovo și Serbia normalizează relațiile. Este absolut esențial pentru ambele să se angajeze, să coopereze”, a adăugat ea.
Lideri ai UE – inclusiv președintele francez, cancelarul german și premierul italian – nu au reușit să negocieze un acord în timpul discuțiilor de săptămâna trecută privind tensiunile tot mai mari dintre Belgrad și Pristina.
Blocul dorește ca Kosovo să înființeze o așa-zisă asociație a municipalităților cu majoritate sârbă din nordul țării și ca Serbia să „oferă recunoașterea de facto” a Kosovo, pe care continuă să o considere provincia sa, în ciuda faptului că Kosovo și-a declarat independența în 2008.
Între timp, Macedonia de Nord a luat deja măsuri pentru a-și modifica Constituția pentru a recunoaște minoritatea bulgară care locuiește pe teritoriul său și a revizui anual relațiile sale cu Sofia, într-un acord intermediat de Franța care vizează ridicarea dreptului de veto al Bulgariei asupra deschiderii discuțiilor de aderare la UE.
***
