vineri

29 martie, 2024

10 noiembrie, 2014

În conformitate cu prognoza Comisiei Europene, România ar urma să anunțe o reluare a creșterii economice în trimestrul al treilea, care va anula scăderile conjuncturale din trimestrele I și II (denumite circumstanțial ”recesiune tehnică”, deși la fel de bine puteau fi calificate drept ”scădere statistică”).

De reținut, anunțarea revirimentului economic cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale ( pe 14 noiembrie) se va produce tocmai după înregistrarea celui mai redus avans economic față de același trimestru al anului anterior din toată seria comunicată pentru perioada 2014 – 2016, respectiv 1,1%.

1- Performanță de reviriment mai slabă decât cea din trimestrele de recesiune tehnică.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De-abia trimestrul al patrulea al anului în curs ar urma să aducă un avans semnificativ și un spor real față performanțele PIB trimestrial deja consemnate în anul 2013.

CE vede apoi o stabilizare a creșterii de la un trimestru la altul pe două paliere, de 0,3% – 0,4% în 2015 și 0,8%-0,9% în 2016, ceea ce ar fi o evoluție bună dar insuficientă pentru a reduce semnificativ distanța care ne separă de media UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

2- Numai reducerea, altminteri nedorită din cauza efectelor pe termen lung, a numărului de locuitori va mai ameliora performanța PIB/locuitor, care se va situa peste performanța de creștere economică a țării.

Se poate observa că evoluția nivelului de trai a fost îmbunătățită considerabil pe această cale în perioada 2010 – 2012 iar contribuția va rămâne semnificativă și pe pe viitor.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

3- Din păcate sporul natural negativ, indus inclusiv de politica ”sublimă” de stimulare a natalității și lipsa locurilor de muncă ( eventual plătite rezonabil) în țară afectează grav și pe termen lung sistemul de securitate socială. Așa încât, creșterea pe această cale a PIB/locuitor este înșelătoare, cu efect pozitiv minim imediat, dar cu consecințe negative în perspectivă.

4- De reținut și faptul că, pe termen mediu, nu vom mai putea reedita creșterea din trecutul apropiat bazată pe exporturi deoarece prognoza pentru principalii parteneri comerciali ai țării noastre a fost ajustată mult mai drastic decât pentru România.


Avansul preconizat în primăvara acestui an pentru Germania a fost ajustat cu 30% – 40%, Italia ( al doilea partener comercial) a trecut de pe plus pe minus iar estimările Franța au coborât la mai puțin de jumătate față de cele anterioare.

Din acest motiv, cererea externă va trebui substituită rapid cu cererea internă ca motor de creștere economică.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

5- O problemă care se conturează tot mai clar este și diminuarea PIB potențial, respectiv a nivelului de creștere sustenabilă în condiții de păstrare a echilibrelor macroeconomice.

Tendința rezultă clar din prognoza CE dacă se face trimitere la diferența dintre creșterea PIB efectiv înregistrată sau estimată a se produce și nivelul sustenabil ( așa-numitul ”output gap”).

După cum se poate vedea ușor, ne valorificăm și se așteaptă să ne valorificăm tot mai bine potențialul de care dispunem. Dar, pe măsură ce ne vom apropia de situația ideală a utilizării depline a acestuia, acest potențial va scădea semnificativ. Ceea ce ne pune în situația de stabilitate macroeconomică dar și în imposibilitate de a mai reduce rapid decalajul de dezvoltare față de Occident.

6- Dincolo de forța de muncă în scădere, ceea ce ne penalizează la acest capitol este nivelul tot mai redus al investițiilor și, mai ales, al investițiilor în echipamente.

Exact acele investiții care ne-au plasat în fruntea clasamentului european în materie pe intervalul 2005 – 2009 iar efectele s-au văzut ulterior. Acum, am ajuns la coada aceluiași clasament și, desigur, vor urma efectele aferente.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Contrastul între ritmul de creștere al investițiilor din perioada 2005 – 2009 și ultimii ani este flagrant. Mai mult, se evidențiază o adevărată groapă de investiții în perioada 2013-2014 și o scădere în perspectivă a investițiilor publice ca pondere în PIB. Din acest mix, nu ne vom reveni la nivelurile din 2012 (când deja aveam un ritm negativ pe echipamente) nici măcar în 2016, în pofida unor estimări de reluare robustă a ritmului de creștere al investițiilor.

De reținut și faptul că nivelul din 2016 al investițiilor în echipamente ar urma să se situeze la -8,5% față de situația consemnată în 2009, primul an de manifestare al efectelor crizei.

Or, dacă echipamente performante nu sunt suficiente, productivitate crescută nu prea e și nici competitivitate pe piața internă și externă nu putem păstra.

Restul vor fi consecințe.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: