Universitatea Babeș-Bolya” din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea din București (UB) nu sunt de acord nici cu noul proiect de metodologie propusă de Guvernul Viorica Dăncilă pentru clasificarea a universităților și de ierarhizare a programelor de studii și cer retragerea imediată a acestui document.
Într-un comunicat comun, cele două instituții de învățământ superior, cele mai bune din România, acuză că metodologia este „complet ruptă de bunele practici europene/internaționale, reflectând aspecte politice izolaționiste, cu impact negativ asupra competitivității mediului academic românesc și asupra formării studenților”.
Ce spun cele două universități despre ierarhizarea programelor de studii:
- indicatorii de performanță academică/științifică lipsesc cu desăvârșire
- ierarhizarea se bazează pe indicatori care țin mai ales de acreditarea/calitatea minimală a unui program
- în timp ce la nivel internațional se ierarhizează domeniul, la noi se ierarhizează programul specific dintr-un domeniu (masteratul lipsind!), ceea ce aduce idiosincrazii și suprapuneri inutile.
„Apare astfel riscul de a genera în România ierarhizări ale programelor academice influențate politic și/sau de mentalități izolaționiste, acum când studenții români au nevoie de programe academice care să-i pregătească pentru a face față competitivității în aria europeană/internațională”, menționează comunicatul.
Despre clasificarea universităților:
indicatorii academici/științifici, deși prezenți, sunt adesea redefiniți într-o variantă în care avem în final forme fără fond. Spre exemplu, citările sunt incluse în listă, dar nu vor fi folosite, lucru absurd, citările fiind indicatorul principal în orice clasificare internațională, indicator identificabil deja pentru orice universitate în bazele de date internaționale.
în modalitatea de analiză a citărilor, științele socio-umane, inclusiv artele și sportul/educația fizică, sunt dezavantajate, neexistând, așa cum se întâmplă în clasamentele internaționale, factori de corecție. În general, clasamentele internaționale se bazează pe scoruri absolute sau o combinație a unor scoruri absolute și a unora relative.
Sunt avantajate universitățile locale, cu prețul decredibilizării învățământului românesc
„Noi înțelegem nevoia universităților locale/regionale de a face un rezultat bun în aceste
demersuri de clasificare/ierarhizare, dar este nepermis ca pentru a obține acest lucru să pervertim
metodologia și bunele practici din domeniu. Dacă se dorește o metodologie unică, aceasta trebuie
să respecte bunele practici europene/internaționale, cu toate consecințele. Noi știm deja din
clasificările internaționale, independente și riguroase, care sunt universitățile/domeniile
românești performante. Ceea ce se propune în metodologia de față vine însă în opoziție cu astfel
de demersuri serioase, recunoscute în lumea civilizată, decredibilizându-ne pe toți”, mai spune comunicatul.
Varianta corectă, în opinia UB și UBB:
Clase diferite de universități – ex. cel puțin locale/regionale vs. naționale/internaționale –, cu indicatori diferiți adaptați misiunii angajate voluntar de fiecare universitate, fiecare clasă având roluri și funcții sociale necesare și importante.
În cazul în care se dorește însă în continuare o metodologie unică, atunci indicatorii trebuie conectați ca formă și ponderi celor internaționali.
„Dacă se va aplica, această metodologie va conduce la situații absurde, în care clasamentul național va fi diferit de cele internaționale și altfel necredibil și neacceptat (se repetă), iar modelul de universități promovat (avantajarea instituțiilor specializate în puține domenii și dezavantajarea universităților comprehensive) va contribui la îndepărtarea învățământului superior din România de standardele și modelele prevalente în Uniunea Europeană”, avertizează cele două universități.
