10 iulie, 2014

OUG 49 face şi mai confuză legislaţia din domeniul educaţiei, lasă loc abuzurilor şi pare că rezolvă mize imediate, consideră conducerea Universităţii Bucureşti, potrivit unui comunicat remis joi.

De aceea, instituţia solicită Ministerului Educaţiei discutarea intervenţiilor făcute prin OUG 49 şi „remedierea carenţelor” din această reglementare.

Conducerea UB consideră „nedemocratică şi dăunătoare sistemului de învăţământ modificarea masivă şi repetată a Legii Educaţiei Naţionale, lege organică, prin Ordonanţă de Urgenţă, fără o dezbatere prealabilă a instituţiilor marcante de învăţământ”, se afirmă într-un comunicat transmis joi, semnat de Mircea Dumitru, rector al Universităţii Bucureşti.

Reglementarea conţine şi „câteva intervenţii binevenite”, se mai spune în comunicat: posibilitatea creşterii cotei de studenţi străini, posibilitatea oferită universităţilor de a înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar proprii etc.

Evaluarea modificărilor

Consiliul de Administraţie al Universităţii Bucureşti a analizat modificările aduse prin OUG 49, transformată în lege, şi a făcut mai multe observaţii tehnice pe marginea documentului:

OUG va duce la o mai puternică politizare a învăţământului, completarea Art. 207 din legea Educaţiei „creează premisele eliminării incompatibilităţilor dintre funcţiile de conducere în universităţi şi demnităţile publice, deschizând calea cumulării funcţiilor de rector şi senator, deputat, ministru etc.
Organizarea unei sesiuni speciale de bacalaureat, la latitudinea Ministerului Educaţiei, grevează asupra credibilităţii şi importanţei acestei evaluări naţionale
Nu este oportună organizarea de cursuri de pregătire pentru bacalaureat în cadrul universităţilor, care au obiect de activitate în afara ciclului de studii testat
Este inoportună, contrară recomandărilor europene şi în dezavantajul calităţii educaţiei continuarea pregătirii de cadre didactice prin nivel de studii liceale (liceele cu profil pedagogic). Existenţa dublei posibilităţi de calificare (prin liceu şi prin studii superioare) creează inechităţi şi discriminări între cadrele didactice care predau la acelaşi nivel (învăţământ preşcolar şi primar), dar şi între aceştia şi colegii lor de la gimnaziu şi liceu, care sunt eventual calificaţi prin nivel master. A pune semnul egal între studii masterale şi studii liceale este un demers riscant, incorect şi în defavoarea calităţii procesului de învăţământ.
Deschiderea oportunităţilor pentru studiu în regim cu frecvenţă redusă creşte riscurile unor interpretări mult prea informale date studiilor doctorale şi diminuează componenta de cercetare avansată pe care orice program doctoral trebuie să o presupună.