Universitatea din București (UB) consideră că legiferarea unei structuri alternative Academiei Române, adică a așa-numitei Academii Oamenilor de Știință din România (AOȘR), va aduce „prejudicii incalculabile prestigiului științei și culturii românești, atât în țară cât și peste hotare”.
Universitatea se referă la proiectul aflat la Senat prin care se propun modificări ce conferă AOȘR atribuții și privilegii similare celor deținute de Academia Română.
Prin proiectul respectiv, Academia Oamenilor de Știință (AOSR), un ONG declarat de utilitate publică în 2007 și finanțat și de la buget, primește noi atribuții, printre care și pe acela de a elabora acte normative în domeniul său de activitate.
De asemenea, membrii acesteia vor putea purta titlu de academicieni, dacă modificările la Legea 31/2007 vor fi adoptate de Parlament.
Academia Oamenilor de Știință din România s-a înființat în 1956, printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri. În 1996 și-a schimbat denumirea în Academia Oamenilor de Știință, iar din 2007 se declară continuatoarea Academiei de Științe care a funcționat între 1935 și 1948.
AOSR a funcţionat ca simplu ONG până la apariţia Legii nr. 31/2007, când a devenit instituţie de interes public.
Atunci, indemnizația membrilor titulari a fost fixată la 2.000 de lei, dar a fost indexată în fiecare an.
Bugetul pe 2016 al AOSR este de 6,404 milioane de lei, din care aproape 6 milioane sunt cheltuieli curente, iar 1,395 milioane, cheltuieli de personal.
Poziția Universității București
„Adoptarea de către fosta Asociație a Oamenilor de Știință, preschimbată ulterior în Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR), a titulaturii ”Academia de Științe din România”, cu un statut juridic și social echivalent cu cel al Academiei Române, așa cum se preconizează în demersul inițiat de unii membri ai Parlamentului României, poate aduce prejudicii incalculabile prestigiului științei și culturii românești, atât în țară cât și peste hotare. Sursă indezirabilă de confuzii și de privilegii nejustificate, o atare inițiativă poate compromite grav seriozitatea politicilor publice autohtone privind aspirațiile legitime către excelență în activitatea intelectuală și artistică, într-o perioadă în care atât cercetarea cât și creația din România sunt supuse unor provocări deosebit de dificile.
Este regretabil modul în care strădaniile de 150 de ani încoace de a edifica un for suprem, de certă autoritate, al vieții spirituale românești, sunt subminate de o inițiativă ce nesocotește valoarea tradiției și ridică semne de întrebare privind evoluțiile viitoare”, precizează Universitatea București într-un comunicat.
Membri AOȘR:
- Răzvan Theodororescu (membru și al Academiei Române)
- Ion Iliescu,
- Ion Cristoiu,
- Ecaterina Andronescu,
- Teodor Meleşcanu,
- ÎPS Teodosie,
- ÎPS Nifon,
- Valeriu Tabără,
- Gheorghe Mencinicopschi (condamnat la închisoare în dosarul privatizării frauduloase a ICA),
- Constantin Degeratu,
- Liviu Secrieciu,
- Eugen Bădălan,
- Adrian Curaj
Modificările propuse prin proiectul depus la Senat:
- Academia Oamenilor de Știință își schimbă denumirea în Academia de Științe
- membrii ei vor avea un ”spor de importanţă naţională” şi eliminarea interdicţiei de a purta titlul de academician.
- Personalul din aparatul propriu va beneficia de un spor de importanță națională, la fel ca cel aplicat Academiei Române și Institutului Cultural Român
- Se elimină alineatul 3 de la art. 13, care prevede că membrii prezidiului AOSR cu funcție de bază în cadrul AOSR în perioada mandatului nu pot exercita funcții de conducere în afara AOSR
- Finanțarea se asigură din fonduri proprii și subvenții de la buget. În anul 2016, fondurile vor veni exclusiv de la buget
- Proiectul abrogă articolul care nu permite ca membrii ASR să poarte titlul de academicieni
- ASR va avea dreptul de a organiza cursuri de calificare profesională sau posibilitatea de a elabora acte normative din domeniul său de activitate.
