Ungaria nu s-a conformat termenului limită fixat de Comisia Europeană pentru explicațiile referitoare la simplificarea condițiilor de intrare pe teritoriul UE a cetățenilor ruși și belaruși, conform Euractiv, care citează un purtător de cuvând al executivului comunitar.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a trimis o scrisoare omologului său maghiar, Sándor Pintér, la începutul lunii august, solicitând explicații din partea Budapestei cu privire la modificările aduse sistemului de imigrație. „Extinderea facilitării procesării cererilor de permis de ședere și de muncă pentru cetățenii din Rusia și Belarus ar putea duce la o eludare de facto a restricțiilor impuse de Uniune”, se menționează în scrisoare.
Ungaria și-a extins în iulie (9 iulie) programul național de vize, incluzând între potențialii beneficiari și cetățenii ruși și bieloruși. Deținătorul unui astfel de card are voie să lucreze în Ungaria fără autorizație de securitate și își poate aduce familiile în țară. Este valabil doi ani, dar poate fi prelungit.
Permise de ședere se acordă pentru doi ani și pot fi prelungite cu încă trei ani.
Riscul ca Ungaria să se transforme în ușa de intrare în Schengen a spionilor ruși
Criticii consideră că modificările ar putea deschide calea către rezidența permanentă a unor ruși și belaruși, ceea ce ar putea amenința securitatea spațiului Schengen.
La începutul acestui an, mai multe țări – în frunte cu Cehia – au făcut presiuni pentru interzicerea călătoriilor în spațiul Schengen pentru diplomații ruși, care, în opinia lor, ar reprezenta un risc de spionaj prin faptul că ar putea călători liber în interiorul blocului odată ce au intrat în zona fără pașapoarte.
Opt țări baltice și nordice – Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia – au trimis Comisiei, pe 15 august, o scrisoare comună în care și-au exprimat îngrijorarea că noul mecanism ar putea reprezenta un grav risc de securitate.
„Indiferent dacă este de competența națională sau a Uniunii, suntem îngrijorați că această decizie ar putea constitui un risc grav de securitate pentru toate statele membre”, a scris grupul de miniștri de Externe, de Interne și de Justiție.
„Răspunsul Ungariei, analiza dumneavoastră și pașii următori vor fi de cea mai mare importanță în asigurarea securității noastre naționale”, au spus aceștia, adăugând că salută implicarea comisarului Johansson în această problemă.
Solicitarea acestor state a fost întâmpinată cu un răspuns ferm din partea Budapestei, care a respins demersul ca fiind „simple minciuni”. „Includerea cetățenilor ruși și belaruși în programul cardului național nu prezintă niciun risc de securitate din punctul de vedere al spațiului Schengen, întrucât aceste persoane trebuie să se supună în continuare unui control complet pentru a intra și a rămâne în Ungaria”, a declarat Budapesta.
Aproximativ 500 de agenți de informații sau spioni ruși au fost expulzați din UE de la începutul războiului din Ucraina în 2022, conform unui expert citat de Euronews.
„Rusia are mult mai puțini spioni „tradiționali” în Europa acum decât avea înainte de război. Așa că Rusia este nevoită să se bazeze din ce în ce mai mult pe alte forme de spionaj. Astfel, aceste sarcini nu vor fi îndeplinite de spioni deghizați în diplomați, ci mai degrabă în alte forme de „acoperire”, ca lucrători invitați, de exemplu”, a declarat András Rácz.
****