miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 aprilie, 2011

Moţiunile principalilor candidaţi la şefia PDL, Emil Boc şi Vasile Blaga, au titluri aproape identice, dar, cu efort, pot fi identificate viziuni uşor diferite de abordare a politicii de partid şi de ţară. Practic, delegaţii la Convenţia Naţională din 14-15 mai PDL au de ales din nuanţe, nu din culori politice, ca în 2005, când partidul a virat brusc la dreapta, cu moţiunea de atunci a lui Boc, ”România prosperă, România democrată”.

 

Modelul economic

 


În moţiunea ”O Românie dreaptă, o Românie europeană”, Vasile Blaga subliniază caracterul de dreapta al partidului, focusat pe economia de piaţă, însă nu uită nici de latura socială.

”PDL militează pentru înfăptuirea unei economii sociale de piaţă, având la bază teoria conform căreia piaţa, prin însăşi natura ei, este socială, dat fiind faptul că este singura forţă capabilă să satisfacă nevoile cetăţenilor”, spune Blaga, în moţiunea sa.

În cadrul conceptului invocat de el, de economie socială de piaţă, Vasile Blaga subliniază importanţa concurenţei şi competitivităţii pe piaţă, dar şi nevoia implicării echilibrate a statului pentru reglementare şi supraveghere a pieţei, cu rolul de ”a ajuta ca economia să

fie mai eficientă şi de a-i ajuta pe cei săraci sau defavorizaţi”.


De asemenea, Blaga invocă şi importanţa dialogului şi consultării cu partenerii sociali pentru luarea deciziilor.

 

De partea cealaltă, în moţiunea ”România dreaptă, România puternică”, şi Emil Boc invocă economie de piaţă, dar fără intercalarea ”socialului”. El vrea o economie de piaţă cu mecanisme care funcţionează ”fără obstrucţionări şi distorsionări, introduse fie prin intervenţia politică, fie prin manifestări monopoliste care duc la lipsirea de drepturile specifice atât a angajaţilor, cât şi a consumatorilor”.

”Reglarea economiei de piaţă nu trebuie şi nu poate să fie făcută decât în spiritul libertăţii, responsabilităţii, solidarităţii şi justiţiei”, conchide Boc pe subiectul economiei de piaţă.

 

Aderarea la Spaţiul Schengen

 

În moţiunea lui Vasile Blaga, figurează ca obiectiv aderarea la Spaţiul Schengen, dar fără avansarea unui termen clar.

În moţiunea sa, Emil Boc spune că obiectivul PDL este ”adoptarea Deciziei Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria şi în România la Consiliul JAI din luna iunie 2011”.

Ambii lideri au căzut de acord că aderarea României la Schemgen nu trebuie să fie condiţionată suplimentar.

 

Zona Euro

 

Moţiunea lui Blaga fixează ca obiectiv păstrarea obiectivului de  adoptare a monedei unice, în anul 2015, prin ”respectarea calendarului de consolidare fiscală”. ”Pe termen mediu (2011–2014), PDL îşi propune definitivarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană (pe plan economic, instituţional şi politic), inclusiv prin respectarea calendarului de adoptare a monedei unice europene şi de realizare a aderării la Uniunea Economică şi Monetară la începutul anului 2015”, se arată în textul lui Blaga.

În schimb, Emil Boc este mai prudent: ” Obiectivul strategic al României constă în aderarea la zona euro, imediat ce condiţiile macroeconomice permit acest lucru”.

 

Fiscalitatea

 

Ambele moţiuni prevăd lărgirea bazei de impozitare, însă Blaga vrea să facă acest lucru mai ales prin creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, iar Boc prin taxarea sectoarelor nefiscalizate.

Ambele moţiuni militează pentru păstrarea conceptului de cotă unică de impozitare, însă textul lui Boc ia explicit ”în considerare reducerea semnificativă a cotei unice de impozitare”.

Tot în privinţa fiscalităţii, ambele moţiuni par să încurajeze reducerea contribuţiilor la asigurările sociale şi a taxei pe valoare adăugată.

 

Politică şi afaceri

 

Emil Boc se exprimă fără echivoc pentru separarea afacerilor de politică, pentru o ”economie fără baroni, monopolişti sau oligarhi”. ”Partidul Democrat Liberal afirmă separarea afacerilor de politică şi organizarea foarte atentă a funcţiilor economice ale statului, astfel încât acestea să nu fie folosite în interesul unor grupuri restrânse, cu încălcarea principiului libertăţii economice”, se mai arată în moţiunea ”România dreaptă, România puternică”.

Vasile Blaga, în moţiunea ”O Românie dreaptă, o Românie europeană”, ”vrea dinamizarea activităţii organizaţiilor interne ale partidului – organizaţiile de tineret, de femei, de pensionari, pentru românii din diaspora şi a oamenilor de afaceri”.

 

Măsurile de integritate

 

Nici Boc nu exclude implicarea oamenilor de afaceri în mişcarea democrat-liberală, dar vrea să aplice soluţii nu doar deontologice, ci şi organizatorice, pentru evitarea conflictului de interese.

”Pentru a preveni abandonarea interesului public şi înlocuirea agendei partidului cu agenda unor persoane sau a unor grupuri de interese clientelare, trebuie aplicate soluţii organizaţionale şi deontologice”, subliniază Boc, în moţiunea lui.

Vasile Blaga menţionează explicit criteriile de integritate pentru membrii PDL, dar le vrea introduse într-un Cod de conduită, aşa cum s-a stabilit şi la Consiliul Naţional de Coordonare, opunându-se introducerii acestor măsuri în Statutul PDL.

”Elaborarea, adoptarea şi punerea în aplicare a unui Cod de conduită şi integritate politică a membrilor partidului va asigura criteriile obligatorii de competenţă şi integritate morală a tuturor membrilor de partid”, susţine Blaga.

 

Premier tehnocrat

 

Moţiunea lui Vasile Blaga nu acceptă posibilitatea unui guvern tehnocrat, decât cu mandat limitat, în situaţii excepţionale.

” Guvernul României trebuie să fie un guvern politic. Un guvern tehnocrat (format din experţi care nu sunt şi oameni politici) se justifică numai în situaţii excepţionale, cu un mandat limitat şi precis stabilit, numai pe termen scurt. Guvernul format de PDL sau guvernul la care PDL participă sau guvernul pe care PDL îl sprijină trebuie să implementeze măsurile şi politicile pe care PDL le recomandă prin structurile sale de specialitate. Nu este admisibilă decuplarea guvernului sau a unor miniştri de politicile publice promovate de PDL”, se subliniază în textul condus de Vasile Blaga.

Moţiunea lui Emil Boc se rezumă la a enumera printre realizările PDL faptul că ”ocupă poziţiile principale în Guvern, iar preşedintele său este prim-ministru”.

 

Relaţiile cu alte partide

 

Emil Boc critică partidele de opoziţie, PSD şi PNL, pentru formarea Uniunii Social-Liberale, menţionând că aceasta are drept unic scop suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, moţiunea făcând astfel apel la subiectele cele mai sensibile şi ireconciliante în relaţie cu PNL şi cu PSD.

”Poporul român a decis în decembrie 2009 că Traian Băsescu este, pe mai departe, Preşedintele României. Din ziua următoare, PNL şi PSD au început să se coordoneze politic într-o Uniune Socialistă, având unicul scop de a-l înlătura pe preşedintele democratic ales Traian Băsescu, în vreme ce noi, alături de noii noştri parteneri de guvernare, ne-am văzut de guvernare”, se arată în moţiunea lui Boc.

În schimb, deşi subliniază că PDL exclude alianţele pre-electorale, Blaga lasă loc de ”Bună ziua!” faţă PNL, dar şi faţă de formaţiuni din opoziţie: ”PDL poate face alianţe de guvernare post-electorale; prioritate în alianţele de guvernare o au membrii actualei coaliţii de guvernământ, precum şi alte formaţiuni politice cu ideologie de dreapta şi centru-dreapta; PDL construieşte şi menţine relaţii de colaborare cu toate partidele democratice, pe obiective de interes naţional”.

 

Traian Băsescu

 

În moţiunea lui Vasile Blaga, numele preşedintelui Traian Băsescu nu apare deloc.

În schimb, textul lui Emil Boc face trimiteri la Băsescu, atât în poziţionarea partidului faţă de PNL şi PSD, cât şi în privinţa politicilor generale ale PDL.

Două pasaje din textul lui Boc: ”Modernizarea României – proiect asumat şi promovat în echipă de Preşedintele Traian Băsescu şi de PDL – se face pentru oameni şi pleacă de la oameni”, ” (…) În plus, în acel an (2009) România mai era lovită şi de ura unor lideri politici şi a faimoşilor moguli împotriva lui Traian Băsescu – căci nimic altceva decât ura i-a animat pe adversarii politici ai preşedintelui Băsescu în alegerile prezidenţiale de la finele anului 2009”.

 

Moţiunea lui Paleologu – osanale lui Băsescu, bezele lui Boc

 

Moţiunea lui Theodor Paleologu, candidatul–surpriză din PDL, ”Privind spre viitor”, pare să fie tributară fostului preşedinte al partidului, Traian Băsescu, dar îl laudă şi pe actual lider, Emil Boc.

”În forma sa actuală, PDL e un partid nou, produs al campaniilor preşedintelui Băsescu în 2004, 2007, 2009 şi al fuziunii dintre PD şi PLD în 2007”, aminteşte Paleologu.

”Bucureştiul a fost punctul de plecare al refondării partidului nostru prin consacrarea lui Traian Băsescu ca lider al opoziţiei în vremea guvernării PSD”, continuă cel care a consacrat termenul de ”pleaşcă” în PDL.

După succesele lui Băsescu în Bucureşti, Paleologu nu uită să amintească nici de eşecul suferit de Vasile Blaga la alegerile pentru primăria Capitalei, în 2008.

” El (Bucureştiul) este în prezent nu numai simbolul unei usturătoare înfrângeri a PDL, dar mai cu seamă teatrul unui dezastru urban de proporţii caracterizat prin distrugerea masivă a patrimoniului construit, trafic infernal, poluare fără egal, insecuritate preocupantă, agresiuni canine”, se mai arată în moţiunea fostului ministru al Culturii.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Şi succesul lui Emil Boc la alegerile de la Cluj-Napoca este amintit: ”PDL se defineşte cu justificată mândrie ca „partid al primarilor”. Atât preşedintele Băsescu, cât şi prim-ministrul Boc au cumulat o vreme funcţia de primar de mare oraş şi cea de preşedinte al partidului”.

Theodor Paleologu a făcut parte din echipa care a redactat moţiunea lui Emil Boc, dar s-a hotărât, pe ultima sută de metri, să-şi susţină propria sa moţiune, la Convenţia Naţională din 14-15 mai. Pentru ca candida, el are nevoie, pe lângă cele 35 de semnături din partid, şi de susţinerea a cel puţin 10 organizaţii judeţene.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: