În primele cinci luni ale lui 2016, volumul cifrei de afaceri din comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a crescut faţă de aceeași perioadă din anul trecut cu 15,9% în serie brută ( 14,6%, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate ).
Fapt semnificativ, la mărfuri, cea mai mare creștere s-a înregistrat la vânzările de autovehicule (+25,7% sau +23,4% ajustat sezonier) iar la servicii conduc serviciile de coafură și înfrumusețare, cu +29,7% brut sau 28,1% ajustat sezonier. Semnificativ pentru că, în fiecare caz, sunt segmentele cele mai sensibile la modificarea veniturilor populației și la anticipațiile privind evoluția lor viitoare.
Mai mult, raportarea la baza fixă din 2010 arată o creștere susținută de la o lună la alta, cu un avans apreciabil pe partea de comerț cu autovehicule. Or, acest produs are o poziție specială ca indicator al percepției situației economice, deoarece se poziționează pe locul doi, după locuințe, ca valoare (chiar primul în anumite cazuri) de achiziție pentru consumatori.
Mai mult, dacă se ține cont de frecvența de achiziție pe parcursul vieții și de cheltuielile curente de întreținere, asigurare, carburanți etc., avem de-a face cu cele mai mari costuri pentru coșul zilnic după cele cu alimentele.
Avansul de 2,8% al vânzărilor de autovehicule consemnat în luna mai 2016 față de luna precedentă, înainte de majorarea salariului minim pe economie, împreună cu majorarea volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, care a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 5,9% ar trebui să dea de gândit.
Asta prin prisma creșterii economice de doar 1,5% de la un trimestru la altul și de 4,3% în serie brută a PIB trimestrial față de anul precedent. Mai pe scurt, ar fi minunat dacă ritmul de creștere a consumului dintr-o economie ar putea fi dublu față de creșterea economică de la un trimestru la altul sau de aproape patru ori mai mare față de același trimestru din anul precedent.
Din păcate, creșterea puterii de cumpărare a devenit exagerată în raport cu rezultele din economia reală, oricum trase în sus tocmai de inflamarea consumului și de contabilizarea pe motive de proceduri statistice a creșterilor salariale din sectorul bugetar drept creștere de valoare adăugată brută ( se prezumă statistic faptul că o remunerație mai mare ar presupune prestarea unor servicii mai bune în administrație, sănătate, învățământ sau ordine publică).
Dar partea cea mai îngrijorătoare din această spirală consumistă declanșată, culmea, pe fondul unei relaxări fiscale ce va lăsa bugetele statului fără resurse suficiente, este că așteptările privind majorarea pe mai departe a veniturilor sunt în creștere.
Nimeni nu pare a conștientiza, darămite să mai stea să explice că, tocmai pentru deja s-au dat majorări consistente pentru a repara austeritatea impusă de criză, nu se mai pot da alte creșteri.
Facem oficiul de a vă reaminti cum arată prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de profil, care prezintă niște date mult sub așteptările din prezent ale populației. Acestea arată că românii s-au apucat să majoreze consumul într-un ritm evident nesustenabil dacă ar fi să ne luăm după cifrele anunțate pentru anii care urmează.
Or, dacă la cheltuielile curente sau la serviciile de înfurmusețare se pot face economii de la o lună la alta, ratele antamate la autovehiculele proaspăt achiziționate vor curge și în 2017, 2018 sau 2019.
Adică atunci când câștigul salarial real ar urma să se majoreze de trei ori mai încet decât în prezent și se va situa, după cum este și firesc, sub avansul PIB.
