Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

UNCTAD 2016: investițiile străine – în creștere, internaționalizarea afacerilor românești – în sens opus

de Claudiu Vrînceanu 17.7.2017

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari în 2015, potrivit estimărilor Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) pentru 105 state din întreaga lume.

UNCTAD publică constant studii cu privire la extinderea investițiilor străine în diferite regiuni și la impactul lor asupra dezvoltării economiilor receptoare de investiții.

Datele UNCTAD confirmă tendința de creștere a investițiilor străine în România, însă elementul de noutate din studiu arată dinamica internaționalizării afacerilor românești, adică valoarea investițiilor românești în străinătate, care se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015.

Spre comparație, investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Aceste cifre arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicativ.

„Pe fondul tendinţelor protecţioniste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relaţiile comerciale internaţionale, autorităţile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele româneşti în străinătate, precum este monitorizat volumul ISB sosit în economia României din străinătate şi să promoveze o evoluţie mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Semnal de alarma pe 2017: investițiile străine directe au scăzut la 5 luni

Companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 1,444 miliarde euro în primele cinci luni ale acestui an, în scădere cu 12,6% faţă de perioada ianuarie-mai 2016, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

În primele cinci luni din 2016, investiţiile străine directe în România au însumat 1,653 miliarde euro, arată datele revizuite publicate de către BNR.

Principalele constrângeri identificate în rândul firmelor cu capital străin existente în România și al celor aflate în stadiul de prospectare sunt:

1. Proceduri rigide și greoaie (obținerea autorizațiilor de mediu; a vizelor pentru cetățenii din afară Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)

2. Contactul limitat cu investitorii străini după ce aceștia au finalizat procesul de investire

3. Legăturile slabe între companiile locale și străine atât în interiorul parcurilor industriale cât și în necesitatea de a crea clustere industriale

Ce ar fi de făcut în perioada următoare mai ales că aportul investiţiilor străine în creșterea și dezvoltarea economică a României este de necontestat, prin contribuţia adusă la dezvoltarea tehnologică, creșterea exporturilor, importurile de know-how?

Spre exemplu, pentru atragerea  și păstrarea ISD, cu menținerea și amplificarea efectelor pozitive, autorii unui raport publicat de Consiliul Investitorilor Străini în România (FIC) şi Academia de Studii Economiceconsideră că sunt posibile și dezirabile două direcții de acțiune:

  • Creșterea capacității de absorbție a economiei. În mod cert, după cum sugerează și literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD în economia țării gazdă depinde de capacitatea de absorbție  a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare economică și tehnologică, stabilitatea și atractivitatea legislației. Astăzi, principalele surse de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau instituțiile, mai mult decât înzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite numai să atragă investitorii străini, dar contribuie și la dezvoltarea economică a țării. De asemenea, va spori volumul de investiții cu valoare ridicată adăugată și eficiență crescută.
  • Dezvoltarea și implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale României sunt limitate de lipsa unui document strategic care să privească în mod concret stimularea ISD, pârghiile economice pentru încurajarea acestora și remedierea eficienței scăzute a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care nu au sugerat până în prezent că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii străini.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.7.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult