România are cei mai puțini absolvenți specializați în educație din UE raportat la mărimea populației rezidente, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Din distribuția absolvenților de învățământ superior pe specializări ca procentaj în total, figurăm pe locul trei din coadă la absolvenții cu diplomă în educație, cu doar 4,5%.
Ceva mai bine decât Portugalia (4,4%) sau, oarecum surprinzător, Franța (4,1%), dar la foarte mare distanță de media UE (10,3%).
Dacă facem, însă, raportarea numărului de absolvenți la populația rezidentă, datele se schimbă semnificativ în raport cu cele două țări (de sorginte latină ca și noi) menționate.
(Citiți și: ””Departe de carte”: 85.000 de profesori (o treime din cadrele didactice) sunt absolvenți ai Învățământului la Distanță”)
Iar asta deoarece ele au mai mulți absolvenți de ciclu terțiar ca pondere în populație. Astfel, România coboară, la 292 de noi cadre didactice la milion, față de 344/milion în cazul Portugaliei și 502/milion în Franța.
Raportarea la fostele țări socialiste ne pune într-o lumină și mai defavorabilă în ceea ce privește interesul pentru sectorul de învățământ. Iată care sunt procentajele din totalul absolvenților, care ne dau o măsură mai clară a intențiilor de a activa într-un domeniu, îndeobște bugetar, cu cele mai mici salarii practicate la stat.
Se poate vedea ușor că România reușește să formeze mai puține cadre didactice decât state cu o populație cu mult mai mică, precum Cehia sau Ungaria, și doar ceva mai multe decât Bulgaria, care a coborât la mai puțin de 7 milioane de locuitori. Diferențele devin enorme atunci când se face ponderea la milionul de locuitori, date fiind necesitățile similare de înnoire a corpului didactic, raportat la populația existentă.
Interesant este că, în rest, celelalte domenii apar cu procentaje apropiate de media europeană, după cum se poate vedea în tabelul prezentat mai sus, educația este singurul domeniu de absolvire unde stăm mult mai slab. Ba chiar, pe alocuri, s-ar părea că excelăm, după cum se vede la ponderea absolvenților din IT, unde figurăm pe locul 5, alături de Luxemburg (5,3%), după Irlanda (7,9%), Finlanda, Malta (câte 7%) și Estonia (6,7%).
La o privire mai atentă, însă, totul pleacă de la numărul total de absolvenți și de la procentajul acordat de stat pentru cheltuielile cu învățământul superior. Desigur, din încasări situate la coada Europei nu se pot face minuni. Ceea ce explică de ce apărem în analiza Eurostat pe locul cinci din coadă în clasamentul european de profil, cu doar 0,7% față de 1,2% media UE (fără Croația).
Motiv pentru care, nu trebuie să ne mirăm de ce suntem departe de alte țări din regiune și la raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice în învățământul superior, indicator implicit de calitate a procesului de formare.
Și aici apărem tot pe locul cinci din coada UE, cu un raport de 19,8 studenți/profesor, față de 15,3 media UE, 13,8 în Polonia și 11,5 în Ungaria și Bulgaria.
Un răspuns
O tara inapoiata industrial n-are nevoie de educatie inginereasca, economica, cercetare, inovatie, etc., deoarece meseriile de spalatorie auto, bucatar, vinzator, etc. „se predau” de catre SRL-urile care realizaza recalificarea pentru locuri de munca inexistente.
Fara locuri de munca industriale, in servicii industriale, cercetare tehnico-stiintifica si tehnologica, etc. – pregatirea salariatilor pentru profesii simple ori de plecare in Vest – educatia si invatamintul are prea multe persoane angrenate in domeniu.Daca ele sint de mina a doua, scolate la universitati particulare, contra cost, ce alte asteptari pot exista de la o economie falita?