La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Un indicator turnesol: Inflaţia la taxe constante. Creşterea preţurilor măsurată pe sistem european – 4%. Observații

de Marin Pana , 19.4.2018

Valoarea inflaţiei comunicate oficial în ultimii ani a fost sistematic afectată de modificarea taxării, influenţele venite pe calea schimbărilor de fiscalitate fiind considerabile, după cum se poate vedea din datele publicate de Eurostat.

Aceste date prezintă modificarea indicelui armonizat de inflaţie IAPC pe parcursul celor zece ani de la aderare.

Se poate observa imediat că România s-a individualizat prin modificări relativ importante ale inflaţiei prin modificarea preţurilor ca urmare a creşterii sau scăderii cotelor de impozitare aplicate la diverse măfuri şi servicii, ceea ce a modificat considerabil valorile indicelui de creştere (fie el IPC, fie IAPC) cât şi percepţia publică în materie de stabilitate a preţurilor.

Practic, creşterea de TVA din 2010, operată pentru a ajusta puterea de cumpărare excesivă în raport cu posibilităţile reale ale economiei, a fost ulterior reversată treptat, cu efect maxim dar descrescător în perioada 2015 – 2017, de la un maxim de reducere de trei puncte procentuale spre numai 0,6 pp anul trecut.

S-a creeat astfel impresia unei stabilităţi a preţurilor şi chiar a unei tendinţe de uşoară scădere, care nu avea acoperire în facturile achitate la poarta fabricii. Precum şi un efect de bază nefavorabil pentru valoarea inflaţiei consemnate oficial pe baza metodologiei certificate de Eurostat dar care nu ţine cont de modificările din fiscalitate.

Evident, dacă ne uităm la situaţia din Uniunea Europeană sau din ţări care sunt ori apropiate ca nivel de trai ori ca structură a economiei (provenite tot din fostul bloc socialist) se poate vedea că aceste modificări frecvente şi ample de la noi nu s-au produs în Bulgaria şi Polonia. De unde şi stabilitatea mai mare, benefică pentru economie şi pentru expectaţiile corecte în materie de evoluţie a preţurilor.

Foarte interesant, dacă ajustăm inflaţia din România după metodologia europeană şi cu păstrarea neschimbată a taxării, se obţin pentru ultimii trei ani cu totul alte valori decât cele anunţate oficial, mult mai aproape de obiectivul de inflaţie, stabilit pe considerente de teorie economică la 2,5% plus/minus 1%.

În traducere, la valorile medii de evoluţie a preţurilor pe ultimii trei ani care au trecut, dacă NU s-ar fi umblat deloc la taxare, în loc de o scădere de 0,4% ( pare ciudat acum dar asta e situaţia) am fi avut o creştere cumulată de 7,5%, ceea ce ar fi fost cu totul altceva. Reducerea taxării nu se mai poate în continuare, pentru că s-a epuizat resursa constituită odată cu creşterea impozitării în 2010.

În prezent, avem o diferenţă semnificativă între inflaţia anuală în varianta calculată potrivit metodologiei naţionale ( pe baza unei clasificări ce include trei categorii de mărfuri şi servicii) şi cea calculată pe sistem european ( cu 12 categorii de mărfuri şi servicii, cu includerea consumului per total şi nu doar al gospodăriilor locale).

În loc de valoarea de 4,95% anunţată oficial pentru indicele preţurilor de consum naţional IPC, pentru comparaţii internaţionale corecte se utilizează indicele armonizat al preţurilor de consum IAPC, care a fost în luna martie 2018 de 4% ca rată anuală şi doar 1,9% ca medie a ultimelor 12 luni ( valoarea medie IPC anual a fost de 2,5%).

Acesta este motivul pentru care ţara noastră apare în comunicatul Eurostat tot prima în UE la creşterea preţurilor pe luna trecută dar cu o valoare considerabil mai mică decât cea anunţată de INS potrivit uzanţelor naţionale ca fiind de 5%. Cu alte cuvinte, din perspectiva comparaţiilor internaţionale stăm ceva mai bine decât ni se pare pe plan intern.

Cu 4% pe sistem european, ne plasăm peste Estonia (2,9%), Marea Britanie (2,7%), Slovacia şi Lituania ( fiecare cu 2,5%). Precum şi mult peste valorile consemnate de principalii parteneri comerciali, care sunt şi trei dintre marile economii ale UE şi Zonei Euro ( Germania 1,5%, Italia 0,7% şi Franţa 1,7%).

De fapt, de-abia acum ar fi fost optim să avem de unde să mai reducem din creşterea preţurilor.

Dacă nu am fi redus în anii precedenţi fiscalitatea simultan cu creşterea substanţială a veniturilor, nu am fi avut nici deficitele bugetare duse spre limita de 3% din PIB iar stabilitatea în economie ar fi fost cu totul alta.

Precizare metodologică

Indicii Armonizaţi ai Preţurilor de consum (IAPC) sunt destinaţi comparărilor internaţionale ale inflaţiei. IAPC sunt utilizaţi pentru evaluarea criteriului de convergenţă inflaţie, aşa cum se solicită in Articolul 121 al Tratatului de la Amsterdam şi de BCE pentru evaluarea stabilităţii preţurilor, în scopul elaborării politicilor monetare.
BCE defineşte stabilitatea preţurilor pe baza ratei anuale de schimb în zona euro.
IAPC sunt calculaţi pe baza standardelor armonizate, obligatorii pentru toate Statele Membre.
Sursa: INS

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult