fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Un indicator critic de competitivitate – în pierdere de viteză: rata reală de schimb efectivă

de Marin Pana , 18.11.2018

Rata de schimb reală efectivă (Real Effective Exchage Rate, prescurtat REER în lb. engleză) este un indicator care evaluează competitivitatea unei ţări relativ la principalii parteneri comerciali de pe pieţele internaţionale. Modificările în competitivitate depind de variaţiile ratelor de schimb şi de schimbările relative de preţuri între o ţară şi partenerii săi comerciali.

Rata reală semnifică media ponderată a ratelor de schimb în raport cu partenerii comerciali ai ţării în cauză, rezultată din preţurile unor produse semnificative pentru economiile în cauză. Calculele sunt destul de laborioase, cu ponderi duble la export, care reflectă nu numai competiţia pe pieţele interne, dar şi competiţia la export pe terţe pieţe.

Conceptul de rata reală de schimb este util pentru a face distincţie între ratele oficiale şi cele relevante în luarea deciziilor. REER face parte din tabloul de bord al procedurilor de dezechilibre macroeconomice, fiind unul dintre cei 14 indicatori urmăriţi în UE (şi esenţial pentru grupa de cinci indicatori care vizează dezechilibrele externe şi competitivitatea).

Creşterea ratei reale de schimb este asociată cu o reducere a a competitivităţii, în timp ce scăderea ratei reale de schimb corespunde unei creşteri a competitivităţii.

Datele Eurostat pentru ultimele 12 luni disponibile (octombrie 2017 – septembrie 2018), pentru panelul de 42 de parteneri comerciali (statele UE şi cele mai importante economii mondiale) arată o modificare a REER pentru România de +2,78. Astfel, după o perioadă mai îndelungată, am revenit uşor peste referinţa din anul 2010.

Practic, competitivitatea noastră a crescut în ultimele 12 luni numai faţă de Bulgaria, Croaţia şi ţările baltice (nota bene, intrate în Zona Euro, acestea au avut toate un avans REER relativ ridicat, de +4,50 în cazul Lituaniei, +4,82 în cazul Letoniei şi +5,92 în cazul Estoniei, care deţine şi un nedorit record de deteriorare a competitivităţii faţă de anul de referinţă 2010, cu 117,84).

În rest, faţă de toate celelalte ţări membre UE, România a înregistrat mai mici sau mai mari deteriorări ale competitivităţii. Cele mai vizibile în raport cu Ungaria (evoluţie REER în domeniul negativ, cu -1,59) şi Polonia (+0,06), exact ţările din fostul bloc estic care ne aduc deficite importante în comerţul exterior şi cu care avem cele mai reduse grade de acoperire.

Desigur, se poate observa în Zona Euro o anumită deteriorare generalizată a competitivităţii, cel mai important factor fiind cotaţia euro faţă de principalele valute internaţionale. De altfel, şi noi va trebui să fim capabili să absorbim asemenea şocuri după aderarea la Zona Euro (motiv important pentru care nici alte ţări din Europa Centrală nu se înghesuie să adopte moneda unică).

Deocamdată figurăm foarte bine pe tabloul de bord macroeconomic la Eurostat, unde se ia în considerare criteriul (t/t-3), adică evoluţia pe ultimii trei ani pentru care există date. Valoarea este  un remarcabil -5,0 în perioada 2014 – 2017 (de la 101,6 la 96,05 faţă de aceeaşi referinţă 2010 = 100), în condiţiile în care criteriul cere +/-5 în Zona Euro şi +/-11 în spaţiul non-euro.

Adică la limita dezirabilă pentru Zona Euro şi mai bine decât Polonia, Bulgaria (-3,0), Ungaria (+0,7), Ungaria (+0,7) şi Cehia (+5,8). Din păcate, România va vira brusc spre zero pentru intervalul 2015 – 2018 („plecarea” este 100,5 în 2015 iar noi am traversat deja reperul de 100, cu trend clar de creştere).

De aici rezultă că va trebui să fi atenţi la câştigurile de competitivitate, prin limitarea creşterii costurilor de fabricaţie ( deşi energia s-a scumpit), îmbunătăţirea productivităţii în prealabil la majorarea salariilor (inclusiv ţinând cont de ce fac alte state) şi la puterea de cumpărare reală efectivă a monedei noastre naţionale, leul.

Deja, prognoza oficială de deficit de cont curent a fost ajustată la -3,5% din PIB pentru anul în curs de la -3,1% din PIB anterior şi doar o cincime (-0,7% din PIB) prin 2014, dacă vă mai amintiţi. Ori, limita de avarie ( e drept, ca medie pe trei ani, dar orice avarie are un început) este de -4% din PIB şi ne îndreptăm spre ea.

Cu toate că serviciile, alături de investiţiile străine şi banii trimişi de cei care lucrează afară încearcă şi încă mai reuşesc în măsură suficientă să compenseze cele aproape 7% din PIB deficit pe mărfuri, unde deja cam o şeptime din importuri nu mai pot fi acoperite cu importuri, lucrurile se vor complica dacă nu suntem atenţi la evoluţia acestui indicator esenţial, REER.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Aventuri în țara laptelui: Lactalis închide fabricile de lapte de la Vatra Dornei și Floreni, care produceau sub brandul La Dorna

Razvan Diaconu

Lactalis a anunțat vineri că a decis să închidă unitățile de producție din Floreni și Vatra Dornei. Grupul  francez  motivează că a luat „această decizie… Mai mult

Europa

România este considerată nesigură de Marea Britanie din punctul de vedere al infectării cu  Covid-19

Iulian Soare

România nu a fost inclusă pe lista celor 59 de țări considerate “sigure” comunicată vineri de    Departamentul de Transport al Guvernului Marii Britanii. Prin… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult