fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Ultima ”salvă” a lui Mario Draghi pentru zona euro, amenințat de o ”coaliție” de state care generează jumătate din PIB-ul regiunii

de Alexandra Pele , 5.9.2019

Încercarea președintelui BCE Mario Draghi de a reactiva programul de achiziții de active ca parte a ultimei sale ”salve” de a stimula economia zonei euro este amenințată de cea mai puternică opoziție pe probleme de politică monetară pe care a întâmpinat-o în timpul celor opt ani în care s-a aflat la conducerea instituției, notează Bloomberg.

Guvernatorul băncii centrale din Franța, Francois Villeroy de Galhau se arată sceptic în legătură cu nevoia imediată de a reporni ”tiparnița de bani”, în vreme ce oficialii germani și olandezi se opun vehement, iar austriecii înclină mai degrabă de partea lor.

Cu alte cuvinte, o eventuală apăsare a pedalei în sensul relansării programului de relaxare cantitativă pentru a combate încetinirea zonei euro întâmpină rezistența țărilor care formează nucleul dur al regiunii, state care reprezintă jumătate din PIB-ul blocului și care găzduiesc 50% din populația acestuia.

Săptămâna viitoare, pe 12 septembrie, va avea loc ședința de politică monetară a BCE, iar Draghi trebui să decidă dacă este oportun să livreze relaxarea pe care piețele par că și-o doresc și pe care o anticipează, cu costul alienării multor state importante din zona euro, acțiune care ar putea ridica întrebări cu privire la legitimitatea și credibilitatea modului în care instituția ia decizii.

Draghi va trebui să țină cont și de poziția unor state membre mai noi ale zonei euro. Guvernatorul Estoniei a declarat marți că nu crede că există suficiente argumente în favoarea relaxării cantitative. Guvernatorul Slovaciei a spus săptămâna trecută că BCE va avea nevoie de o ”unitate largă” în orice decizie de politică monetară neortodoxă, din motive de credibilitate.

Declarațiile principalilor actori vizavi de relaxarea QE:

  • ”Ar trebui utilizată doar dacă există riscul deflației, iar acesta nu se vede nicăieri”, Sabine Lautenschlaeger, Consiliul Executiv
  • ”Solicit o atenție specială în ceea ce privește achiziția de obligațiuni guvernamentale”, Jens Weidmann, Bundesbank
  • ”Este necesară acum? Aceasta este întrebarea care trebuie discutată”, Francois Villeroy de Galhau, Banca Franței
  • ”Nu este nevoie acum, dacă înțelegerea mea a perspectivei inflației este corectă”, Klaas Knot, banca centrală olandeză
  • ”Nu cred că avem argumente solide pentru reactivarea QE acum”, Madis Muller, banca centrală din Estonia

Provocarea cu care se confruntă Mario Draghi este de a găsi, în doar două ședințe de politică monetară pe care le mai are la dispoziție până la predarea mandatului către Christine Lagarde, un răspuns pentru adâncirea încetinirii economice din zona euro, în contextul în care și-a epuizat instrumentele disponibile. BCE a redus deja dobânzile la -0,4%, nivel fără precedent și a cumpărat obligațiuni în valoare de 2.600 de miliarde de euro.

Opțiunile sunt clare: o scădere a dobânzilor, credite pe termen lung pentru bănci și mai multă relaxare cantitativă. Întrebarea este cât pot fi astfel de măsuri ”întinse”, înainte de a lovi ca un bumerang slăbind băncile și alimentând bule de active.

Practic rămân fără gloanțe”, a comentat Panicos Demetriades, fost membru al Consiliului de conducere al BCE, profesor la Universitatea din Leicester. ”A face orice este nevoie – chiar dacă vrei – devine din ce în ce mai greu”, a adăugat el.

Comentariile lui Villeroy de Galhau (guvernatorul Băncii Franței) sugerează că s-ar putea forma o coaliție împotriva activării QE, de o amploare cu care Draghi nu s-a mai confruntat până acum. În 2015, când a fost lansată ”tiparnița de bani” în Europa, Germania, Olanda și Austria s-au opus, dar Franța a fost de partea președintelui BCE.

Investitorii anticipează o reducere a dobânzilor cu 15 puncte de bază, iar bănci precum Goldman Sachs și ABN Amro au prognozat și o relansarea a QE.

În situația în care Draghi decide acest lucru, ar putea să obțină un vot favorabil, Villeroy de Galhau fiind exclus de la vot în ședința de săptămâna viitoare, pe baza unui sistem rotativ de votare al BCE, menit să simplifice procesul decizional.

Supunerea propriu-zisă a unei decizii la vot este însă o chestiune rară. BCE depune eforturi pentru a lua deciziile în unanimitate sau cel puțin cu o largă majoritate. Sau cel puțin așa au stat lucrurile până acum.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult