Încercarea președintelui BCE Mario Draghi de a reactiva programul de achiziții de active ca parte a ultimei sale ”salve” de a stimula economia zonei euro este amenințată de cea mai puternică opoziție pe probleme de politică monetară pe care a întâmpinat-o în timpul celor opt ani în care s-a aflat la conducerea instituției, notează Bloomberg.
Guvernatorul băncii centrale din Franța, Francois Villeroy de Galhau se arată sceptic în legătură cu nevoia imediată de a reporni ”tiparnița de bani”, în vreme ce oficialii germani și olandezi se opun vehement, iar austriecii înclină mai degrabă de partea lor.
Cu alte cuvinte, o eventuală apăsare a pedalei în sensul relansării programului de relaxare cantitativă pentru a combate încetinirea zonei euro întâmpină rezistența țărilor care formează nucleul dur al regiunii, state care reprezintă jumătate din PIB-ul blocului și care găzduiesc 50% din populația acestuia.
Săptămâna viitoare, pe 12 septembrie, va avea loc ședința de politică monetară a BCE, iar Draghi trebui să decidă dacă este oportun să livreze relaxarea pe care piețele par că și-o doresc și pe care o anticipează, cu costul alienării multor state importante din zona euro, acțiune care ar putea ridica întrebări cu privire la legitimitatea și credibilitatea modului în care instituția ia decizii.
Draghi va trebui să țină cont și de poziția unor state membre mai noi ale zonei euro. Guvernatorul Estoniei a declarat marți că nu crede că există suficiente argumente în favoarea relaxării cantitative. Guvernatorul Slovaciei a spus săptămâna trecută că BCE va avea nevoie de o ”unitate largă” în orice decizie de politică monetară neortodoxă, din motive de credibilitate.
Declarațiile principalilor actori vizavi de relaxarea QE:
- ”Ar trebui utilizată doar dacă există riscul deflației, iar acesta nu se vede nicăieri”, Sabine Lautenschlaeger, Consiliul Executiv
- ”Solicit o atenție specială în ceea ce privește achiziția de obligațiuni guvernamentale”, Jens Weidmann, Bundesbank
- ”Este necesară acum? Aceasta este întrebarea care trebuie discutată”, Francois Villeroy de Galhau, Banca Franței
- ”Nu este nevoie acum, dacă înțelegerea mea a perspectivei inflației este corectă”, Klaas Knot, banca centrală olandeză
- ”Nu cred că avem argumente solide pentru reactivarea QE acum”, Madis Muller, banca centrală din Estonia
Provocarea cu care se confruntă Mario Draghi este de a găsi, în doar două ședințe de politică monetară pe care le mai are la dispoziție până la predarea mandatului către Christine Lagarde, un răspuns pentru adâncirea încetinirii economice din zona euro, în contextul în care și-a epuizat instrumentele disponibile. BCE a redus deja dobânzile la -0,4%, nivel fără precedent și a cumpărat obligațiuni în valoare de 2.600 de miliarde de euro.
Opțiunile sunt clare: o scădere a dobânzilor, credite pe termen lung pentru bănci și mai multă relaxare cantitativă. Întrebarea este cât pot fi astfel de măsuri ”întinse”, înainte de a lovi ca un bumerang slăbind băncile și alimentând bule de active.
Practic rămân fără gloanțe”, a comentat Panicos Demetriades, fost membru al Consiliului de conducere al BCE, profesor la Universitatea din Leicester. ”A face orice este nevoie – chiar dacă vrei – devine din ce în ce mai greu”, a adăugat el.
Comentariile lui Villeroy de Galhau (guvernatorul Băncii Franței) sugerează că s-ar putea forma o coaliție împotriva activării QE, de o amploare cu care Draghi nu s-a mai confruntat până acum. În 2015, când a fost lansată ”tiparnița de bani” în Europa, Germania, Olanda și Austria s-au opus, dar Franța a fost de partea președintelui BCE.
Investitorii anticipează o reducere a dobânzilor cu 15 puncte de bază, iar bănci precum Goldman Sachs și ABN Amro au prognozat și o relansarea a QE.
În situația în care Draghi decide acest lucru, ar putea să obțină un vot favorabil, Villeroy de Galhau fiind exclus de la vot în ședința de săptămâna viitoare, pe baza unui sistem rotativ de votare al BCE, menit să simplifice procesul decizional.
Supunerea propriu-zisă a unei decizii la vot este însă o chestiune rară. BCE depune eforturi pentru a lua deciziile în unanimitate sau cel puțin cu o largă majoritate. Sau cel puțin așa au stat lucrurile până acum.
Urmărește-ne pe Google News
