Uniunea Europeană a înregistrat în 2023 un deficit al balanţei comerciale în valoare de 291 miliarde de euro pe relaţia cu China, mai mic cu 106 miliarde de euro (27%) comparativ cu 2022, arată datele publicate luni de Eurostat.
În ultimul deceniu, deficitul balanţei comerciale al UE pe relaţia cu China a variat între 104 miliarde de euro în 2013 şi maximumul de 397 miliarde de euro înregistrat în 2022.
În 2023, China a fost cel mai mare partener comercial al UE: Europa a importat din China 20,5% din totalul importurilor sale, iar pentru China, UE a fost a treia destinație a exporturilor – 8,8% din total.
Telefoanele mobile și echipamentele electrice – principalele importuri din China, în scădere. Până și la mașini s-au marcat scăderi
Cele mai importante produse pe care blocul comunitar le importă din China sunt echipamentele de telecomunicaţii, cu o valoare de 56,3 miliarde de euro în 2023, în scădere de la 63,1 miliarde euro în 2022, urmate de echipamente şi aparate electrice, 36,5 miliarde de euro, şi echipamente de procesare automată a datelor, 36 miliarde de euro.
În ceea ce priveşte exporturile blocului comunitar în China, autoturismele şi vehiculele cu motor reprezintă cele mai exportate produse, cu o valoare de aproximativ 19 miliarde de euro, în scădere cu 4,8 miliarde de euro comparativ cu 2022, urmate de medicamente şi alte echipamente.
În rândul statelor membre, cei mai mari importatori din China sunt:
Ţările de Jos (117 miliarde de euro), Germania (95 miliarde de euro) şi Italia (48 miliarde de euro).
Topul exportatorilor UE în China este condus de Germania (97 miliarde de euro), urmată de Franţa (25 miliarde de euro) şi Ţările de Jos (22 miliarde de euro).
Și importurile României din China au scăzut
În cazul României, datele Eurostat arată că importurile de bunuri din China s-au situat la 6,75 miliarde de euro în 2023, în scădere cu 8%, față de 2022.
Exporturile României în China au însumat doar 856 milioane de euro în 2023, (scădere de 20% față de 2022), fiind depăşite de exporturile Bulgariei (1,017 miliarde euro) sau cele al Ungariei (1,543 miliarde de euro).
Pe mari categorii de mărfuri, cea mai mare parte din importurile românești din China (56%) este deținută de articolele manufacturate diverse unde se înscriu: electronice, instrumente și aparatură, aparate foto, optică, confecțiile, încălțămintea, etc, conform INS.
Pe locul al doilea au urcat mașinile și mijloacele pentru transport, inclusiv subansamble, cu 18% din total.
Tot 18% reprezintă alte mărfuri necuprinse în nomenclator.
Din total importuri chinezești, 6% reprezintă mărfurile manufacturate clasificate în principal după materia primă, cum ar fi piei brute, fire și textile, cauciuc etc.
Restul categoriilor dețin procente neglijabile, sub 1% din totalul importurilor.
***
(Citiți și: ”Interviu Aslak Berg / Nu e deglobalizare: superputerile lumii își reașează piesele pe tablă. Să ne adaptăm la o lume cu mai multe conflicte”)
***
