fbpx

Chestiunea

De unde ni se trage: avem cei mai puțini absolvenți specializați în Educație din UE. Cum stăm la alte domenii

România are cei mai puțini absolvenți specializați în educație din UE raportat la mărimea populației rezidente, potrivit datelor publicate de Eurostat. Din distribuția absolvenților de… Mai mult

22.11.2020

La obiect

Legislație de mare impact pusă în dezbatere: Cum va funcționa în România sistemul de garanție-returnare care va intra în vigoare la 1 aprilie 2022

Începând de pe 1 aprilie 2022, toate ambalajele de băuturi comercializate în România vor purta o garanție de 50 de bani, sumă ce va fi… Mai mult

19.11.2020

La obiect

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

UE recunoaște că nu are capacitatea de a deveni o putere militară de sine stătătoare. Problemele relevate de primul raport în domeniu

de Vladimir Ionescu , 21.11.2020

Uniunea Europeană a recunoscut că nu dispune de capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini obiectivul de a deveni o putere militară de sine stătătoare, capabilă să ajute NATO sau să desfăşoare rapid trupe în crize regionale, potrivit celui dintâi raport anual comunitar care face o „trecere în revistă” a sectorului Apărarii UE.

Documentul, prezentat vineri miniştrilor Apărării ai țărilor membre, a constatat că doar 60% dintre militarii şi armele statelor membre, care pot fi puse teoretic la dispoziţia NATO, sunt apte să fie realmente desfăşurate, potrivit Reuters.

„UE nu are la dispoziţie toate capacităţile militare necesare pentru a-și îndeplini ambiţiile”, spune raportul.
„Apărarea europeană suferă de fragmentare, de suprapuneri şi de un  angajament operaţional insuficient”, a spus reporterilor şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

(Citiți și: ”Interviu cu Fogh Rasmussen: ”Rolul NATO e să-i țină pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe europeni implicați”)

Documentul face apel la guvernele țărilor UE să producă împreună șase tipuri de arme şi să pună capăt suprapunerilor la nivel naţional, concentrându-se în special asupra producerii unui nou tanc de luptă, a unei nave de patrulare şi asupra tehnologiei anti-dronă.

Uniunea reticențelor

Pe de altă parte, guvernele din UE sunt reținute față de eventualitatea desfășurării de trupe comune, din moment ce misiunile militare oficiale ale UE beneficiază de numai 7% din totalul personalului militar al statelor Uniunii angajat în misiuni pe plan internaţional, iar strângerea acestor trupe ridică probleme – spune raportul.

Slăbiciunile militare ale UE sunt în mare parte cunoscute, iar blocul comunitar nu a dispus niciodată de o putere militară corespunzătoare puterii sale economice, astfel că guvernele marilor puteri din UE, cum sunt cele din Franţa, Germania, Italia şi Spania, speră ca această evaluare detaliată şi recunoaşterea publică a vor constitui moment de cumpănă.

(Citiți și: ”Interviu Robert Kaplan: Intrăm în faza a doua a globalizării – aliniamentul SUA-UE în problema Chinei e o oportunitate care va fi ratată”)

Preşedintele francez Emmanuel Macron este promotorul unei „suveranități” mai mari a capacității UE de a-şi asigura singură apărarea, acum că, pentru prima dată, UE are un buget pentru anul viitor de 8 miliarde de euro pentru dezvoltarea de armament.

(Citiți și: „Emmanuel Macron insistă pe ”suveranitatea UE”: ”SUA ne vor respecta dacă suntem suverani în materie de apărare”)

Totuși, Franţa şi Germania nu au ajuns la un acord în ce priveşte cât de departe să meargă dezvoltarea unei cooperări militare independente de SUA, care sunt de departe cea mai mare putere din NATO şi garantul efectiv al securităţii Europei după Al Doilea Război Mondial.

După patru ani de ostilitate faţă de NATO din partea preşedintelui american Donald Trump, UE afirmă, însă, că nu se mai poate baza exclusiv pe Statele Unite pentru reglementarea crizelor din vecinătatea sa.

Străduințele micilor puteri

Între timp, state membre mai mici cum sunt Grecia, Suedia şi Polonia au încercat să-şi protejeze industriile de armament naţionale, ceea ce a condus la suprapuneri de producție și a subminat coordonarea asigurării apărării continentului în ansamblul său.

State şi mai mici ca Belgia şi Luxemburgul sunt printre ţările cu cel mai mic buget al apărării din Europa, în timp ce Danemarca nu participă la iniţiativele de apărare ale UE.

Uniunea face demersuri din decembrie 2017 pentru a-şi dezvolta capacităţile militare independent de SUA: În primul plan al eforturilor s-a plasat Franţa, principala putere militară din bloc după ce Regatul Unit – care se opunea unei astfel de cooperări – a ieşit din UE.

UE are în vedere și elaborarea unei doctrine militare până în 2020, care să definească viitoarele ameninţări şi ambiţiile blocului.

Raportul citat de Reuters face parte din strategia UE de a-şi dezvolta în următorii 10 ani o capacitate militară de sine stătătoare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.11.2020

Un raspuns

  1. stefan60
    21.11.2020, 7:18 pm

    Și totuși UE are cea mai mare concentrare de militari , tehnica de lupta , industrie militara. Doar că e pestriță 😄. Problema de baza e însăși fundația uniunii. O comunitate de interese dar des divergente.
    In domeniul militar e vizibila la ochiul nud. Nimeni nu vrea o flotă comuna, o aviație militară a uniunii sau macar o pușcă standard pentru toate țările membre. Nici programe , nici finanțare pentru așa ceva. Iar oricare idee e anihilată in faza. De orgolii naționale unde Franța și RFG se visează unicii furnizori de tehnica de lupta comuna. Un fel de reeditate a blocului socialist unde tehnica militara era o exclusivă sovietică. Cel mult niste licențe limitate acordate ” fraților” din bloc.
    Tot USA va fi pilonul principal în NATO.

Lăsați un comentariu


Stiri

160 de milioane de lei pentru plata chiriilor magazinelor din mall-uri – memorandum discutat în Guvern

Vladimir Ionescu

Guvernul vrea să acorde ajutor de stat magazinelor din centrele comerciale care nu au putut derula activitate economică în timpul stării de urgenţă, subvenționând chiriile… Mai mult

Stiri

Indicatorii tehnico-economici ai Centrului de arși de la Spitalul pentru copii Grigore Alexandrescu, aprobați

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat vineri indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „ Construirea unui centru de arşi şi reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai… Mai mult

Stiri

Giganții IT americani vor putea fi sancționați dacă defavorizează companiile din România – proiect OUG

Vladimir Ionescu

Google, Facebook, Amazon, Instagram sau Airbnb vor putea fi sancționate de Consiliul Concurenței în situația în care nu au comportament echitabil și transparent față de… Mai mult

Stiri

Perspectiva mediului de afaceri asupra programelor de guvernare prezentate de partidele parlamentare

Vladimir Ionescu

Confederației Patronală Concordia a trecut în revistă programele de guvernare ale principalelor partide din România, evaluarea vizând măsurile ce vizează economia, în general, și piața… Mai mult

Stiri

Schema de ajutor de stat pentru turism și HoReCa a fost aprobată

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat vineri proiectul de OUG privind acordarea unui ajutor nerambursabil companiilor din turism și HoReCa. Acestea ar urma să primească un grant în… Mai mult

Stiri

Guvernul a prelungit șomajul tehnic și a modificat programul kurzarbeit

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în ședința de vineri două acte normative care vizează sprijinirea angajaților și a angajatorilor: unul prevede prelungirea șomajului tehnic până la jumătatea… Mai mult

Europa

MAE condamnă acțiunile lui Igor Dodon din Republica Moldova: statul de drept, grav afectat

Razvan Diaconu

România “condamnă” “modul netransparent şi contrar practicilor democratice” în care au acţionat, la 3 decembrie, în Parlamentul de la Chişinău, PSRM şi Platforma “Pentru Moldova”,… Mai mult