NATO trebuie să colaboreze îndeaproape cu state precum Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă sau Japonia, pentru a apăra regulile și instituțiile internaționale într-o perioadă în care noi amenințări de securitate schimbă balanța globală a puterii, a afirmat luni secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
Șeful NATO mai spune că UE nu se poate dispensa Alianța nord-atlantică.
Șeful Alianței nord-atlantice a demarat oficial procesul de reflexie asupra viitorului NATO în cadrul unui eveniment organizat la Bruxelles de către Atlantic Council și German Marshall Fund, anunță Politico.
Jens Stoltenberg a afirmat că pandemia coronavirus ”a amplificat amenințările existente și tensiunile pe care acestea le produs asupra securității comune”, dar că noi amenințări, precum activități militare ale Rusiei, încurajarea grupărilor teroriste sau reprofilarea Chinei ”schimbă fundamental balanța globală de putere”.
În decembrie 2019, la summit-ul care a marcat aniversarea a 70 de ani de existență a Alianței, liderii NATO au decis să înceapă să analizeze provocările produse de ”crescuta influență internațională și capabilitate militară” a Chinei.
Potrivit Euractiv, Jens Stoltenberg afirmă că ”NATO nu privește China drept un nou inamic sau adversar”, dar nici chiar ca pe un prieten. Beijing ”investește intens în modernizarea capacităților sale militare, inclusiv rachete care pot atinge teritoriile tuturor statelor membre NATO. Se apropie de noi în spațiul cibernetic. Îi vedem în Africa, în regiunea Arctică. Și îi vedem investind în infrastructura noastră critică. Și colaborează din ce în ce mai strâns cu Rusia. Toate aceste elemente produc consecințe de securitate asupra aliaților, de aceea este nevoie să fim capabili de răspuns”, a afirmat Jens Stoltenberg.
În ceea ce privește îngrijorările manifestate în interiorul celui mai mare grup din Alianță, Uniunea Europeană, Jens Stoltenberg a precizat: ”UE nu poate înlocui NATO. Aproape 60% dintre persoanele care locuiesc în state membre NATO sunt cetățeni ai statelor non-UE. 80% din cheltuielile de apărare ale NATO sunt susținute de state non-UE. Iar noi suntem capabili să apărăm 100% dintre cetățenii noștri. Așa că UE nu are cum să înlocuiască NATO. Cât timp conlucrăm de manieră bună putem însă să fim complementari”.
”Nici Europa singură, nici America singură nu sunt capabile să facă față, separat, atâtor amenințări, noi trebuie acum să devenim și mai puternici împreună”, a avertizat secretarul general, vizând oarecum disputele mai noi sau mai vechi din interiorul Alianței provocate de Donald Trump, Emmanuel Macron sau Recep Tayyip Erdogan.
Precizarea lui Jens Stoltenberg apare la scurt timp după anunțul făcut de Washington că își va reduce contingentul de militari staționați în Germania. Solicitat să comenteze acest anunț, Jens Stoltenberg a precizat că ”NATO se consultă în mod constant cu Statele unite și cu ceilalți aliați asupra prezenței militare din Europa” și a accentuat că, personal crede cu tărie în cooperarea militară UE-NATO.
Jens Stoltenberg a numit în martie un grup de 10 experți internaționali care să creioneze viitorul NATO, o reacție la constatarea făcută în toamna anului 2019 de către președintele francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală” a Alianței, după o serie de dispute cu președintele american Donald Trump.
Panelul de experți urmează să elaboreze ”recomandări privind întărirea unității Alianței, creșterea gradului de consultare politică și de coordonare a aliaților, precum și întărirea rolului politic al NATO”.
Raportul trebuie prezentat la următorul summit NATO din 2021.
