UE merge în Balcanii de Vest să nu lase regiunea la dispoziția Rusiei și Chinei

Cei 27 de lideri ai UE se află marți în capitala Albaniei, Tirana, pentru o adunare de o zi, prima dată când are loc un summit UE – Balcanii de Vest în regiune. Toți cei șase participanți din afara UE – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – se află în stadii diferite în demersurile lor de a adera la bloc. Ei sunt uniți într-o singură privință: frustrarea față de ritmul lent al drumului către UE.

Procesul de extindere al Uniunii s-a blocat efectiv după ce România și Bulgaria au aderat, în 2007, dar încercarea Rusiei de a cuceri Ucraina a dat o nouă viață expansiunii UE.

Influențele politice ale Rusia

Reticența UE de a se extinde spre est are consecințe geopolitice, creând un vid pe care Rusia și China se mișcă deja să-l umple.

Rusia are de mult timp influență în regiune. Serbia, de departe cea mai mare țară din Balcanii de Vest, are probabil cele mai strânse legături cu Moscova. Cele două țări au organizat exerciții militare comune anul trecut, iar Rusia a furnizat țării avioane de luptă MiG-29.

Președintele Vučić a rezistat, de asemenea, presiunii de a se alinia la sancțiunile UE împotriva Moscovei și continuă să importe tot gazul Serbiei din Rusia. Între timp, principala companie petrolieră a Serbiei, NIS, este deținută în majoritate de gigantul energetic rus Gazprom.

Dar Serbia a reușit, de asemenea, să cenzureze Rusia atunci când a fost necesar. De exemplu, a susținut o rezoluție a Adunării Generale ONU care a condamnat utilizarea de către Moscova a referendumurilor frauduloase în estul Ucrainei ca pretext pentru tentativa de anexare.

Influențe financiare ale Chinei

Activitatea Chinei în regiune este, de asemenea, o preocupare din ce în ce mai mare pentru UE, pe fondul unei reevaluări a relației blocului cu a doua cea mai mare economie a lumii. În ultimii ani, Beijing a făcut investițiii în Balcanii de Vest în cadrul programului său Belt and Road, oferind o alternativă țărilor obosite să aștepte deciziile UE.

Muntenegru, de exemplu, se luptă să ramburseze un împrumut chinezesc pe care l-a contractat în 2014 pentru a ajuta la finanțarea unui proiect controversat de autostradă care rămâne neterminat – un simbol grăitor al compromisurilor implicate în investițiile chineze.

În Serbia, China Rail International (CRI) și China Communications Construction Company au început să lucreze la linia ferată Belgrad-Budapesta de 1 miliard de euro anul trecut, în timp ce grupul chinez Hesteel a achiziționat producătorul sârb de fier Zelezara Smederevo în 2016.

În total, Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) estimează că China a fost implicată în 136 de proiecte regionale majore, în valoare de peste 32 de miliarde de euro între 2009 și 2021.

Contraofensiva UE

Printre punctele de pe agenda summit-ului de marți se numără combaterea manipulării informațiilor străine și îmbunătățirea securității cibernetice, pe fondul conștientizării tot mai mari că UE pierde bătăliile de imagine în Balcanii de Vest.

Mass-media aliniată la Kremlin, cum ar fi Sputnik, a contribuit la consolidarea narațiuni pro-ruse în regiune. Potrivit Politico, un sondaj din această vară a constatat că 51% dintre sârbi ar vota împotriva aderării la UE la un referendum, în timp ce 40% dintre respondenți l-au apreciat pe liderul rus Vladimir Putin.

Pe acest fond, în ultimele luni s-au înregistrat totuși progrese în relația UE-Balcanii de Vest. Țările UE au convenit săptămâna trecută să permită cetățenilor kosovari să călătorească fără viză în întreaga UE începând cu 2024.

Vara trecută, liderii UE au decis să lanseze negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, la trei ani după ce președintele francez Emmanuel Macron a blocat o astfel de mișcare.

Summitul de marți va produce și chestiuni palpabile: Va fi semnat un acord privind reducerea tarifelor de roaming. De asemenea, se așteaptă ca UE să raporteze progrese suplimentare în ceea ce privește programele de educație pentru a aborda ceea ce este văzut ca o „exod de creiere” din regiune.

Liderii vor discuta, de asemenea, despre noua platformă comună de cumpărare a UE pentru gaz, care a fost deschis membrilor din Balcanii de Vest pentru a-i ajuta să renunțe la combustibilii fosili din Rusia.

Dar Bruxelles cere ceva în schimb: alinierea la politica externă și de securitate a Europei se numără printre obiectivele cheie ale reuniunii de marți.

UE mai cere mai multe angajamente din partea Serbiei pentru a-și alinia politicile în materie de vize cu cele ale UE, în urma creșterii numărului de migranți care intră în UE în acest an prin Balcanii de Vest.

În prezent, Serbia permite intrări în țară fără viză din India, Tunisia și Burundi, dar se bucură și de aranjamentul de călătorie fără viză cu UE, facilitând astfel trecerea de imigranți în UE.

***