Ultimul summit în formula 16+1 (China și 11 state membre UE plus cele cinci state din Balcanii de Vest) pare să indice că Beijingul este tot mai grăbit să identifice oportunități de investiții în regiune. Totul, sub sloganul cinic al ajutorului acordat zonei pentru o aderare sau integrare accelerată în UE.
“Orice țară este liberă să-și stabilească obiectivele investiționale. În același timp, însă, UE este îngrijorată din cauza efectelor socioeconomice și financiare pe care unele investiții chineze le pot avea. Există riscul dezechilibrelor macroeconomice și al dependenței de îndatorare,” a declarat Johannes Hahn, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate.
Declarația a fost făcută după anunțarea ultimei investiții majore chineze în regiune – Parlamentul din Bosnia Herțegovina a aprobat garanția de stat pentru un împrumut de 614 milioane de dolari ce va fi acordat de Export-Import Bank of China (EXIM) cu scopul modernizării centralei electrice pe bază de cărbune de la Tuzla.
“Federația trebuie să fie independentă energetic,” și-au motivat votul parlamentarii acestei țări ce are un PIB de 18,17 miliarde de dolari. Împrumutul este „un moment istoric pentru Bosnia”, a declarat și Fadil Novalic, premierul Federației.
Într-un mesaj pe Twitter, comisarul Hahn a avertizat că aspectele precum evaluarea impactului asupra mediului, prevederile privind ajutoarele de stat și procedurile de achiziții publice „vor fi cu siguranță analizate îndeaproape”, în contextul procesului de aderare.
Banca chineză nu este interesată de astfel de lucruri, nici măcar de fezabilitatea proiectului, întrucât aceste instituții financiare acționează la comanda Beijingului, pentru care nu contează decât câștigurile politice generate.
Pentru China, Balcanii de Vest sunt o parte a noului Drum al Mătăsii, Belt and Road Initiative, o rețea masivă de infrastructură și proiecte interconectate prin care mărfurile chineze vor circula cu rapiditate.
“Ținta pe termen lung a Chinei este Uniunea Europeană, iar statele din Balcani sunt o poartă spre ea și vor fi cândva membre UE,” explică analistul politic Vuk Vuksanovic, fost diplomat sârb.
Conform unui studiu al FMI, China finanța deja, în 2017, proiecte de peste 6,2 miliarde de euro în Balcanii de Vest, în mai multe domenii – căi ferate, energie și autostrăzi.
Pe de altă parte, este și vina Uniunii, în opinia lui Matt Ferchen, specialist chinez la Carnegie-Tsinghua Center for Global Policy – neavând acces suficient la fonduri europeană, statele balcanice, sărace, “nu se află în poziția de a refuza banii” oferiți de China.
Dacă Bruxelles-ul nu este mai atent la relația dintre China și Balcanii de Vest, s-ar putea ca la aderarea acestor state Uniunea să se confrunte cu o nouă problemă – dirijarea unor fonduri masive către aceste țări, pentru a le ajuta să scape de „împrumuturile ieftine” oferite de Beijing.
Exemplul Muntenegrului, emblematic pentru riscurile implicate de investițiile chineze cu „împrumuturi ieftine”
Referindu-se la investițiile Chinei în regiune, Johannes Hahn a prezentat exemplul elocvent al Muntenegrului, unde împrumutul acordat pentru construirea unei autostrăzi, de către banca chineză de stat Export-Import Bank, a împins datoria publică la peste 70% din PIB.
“Și asta are un impact asupra scopului nostru, și anume acela de a îmbunătăți stabilitatea și dezvoltarea economică a Balcanilor de Vest,” a explicat oficialul UE, citat de Japan Times.
Un raport din martie anul acesta al agenţiei de rating Moody’s avertiza că proiectul de construire a autostrăzii Bar-Boljare, din Muntenegru continuă să reprezinte o provocare pentru poziţia fiscală a ţării.
Autostrada ar trebui să lege orașul italian Bari de granița cu Serbia, de unde va ajunge la Belgrad. Secțiunea din Muntenegru costă 929 de milioane de dolari și înseamnă o autostradă de 165 de kilometri, cu viaducte şi tuneluri tăiate prin munţi. Este cel mai scump kilometru construit din Europa.
Proiectul este derulat de Chinese Road and Bridge Corporation (CRBC), iar împrumutul luat de la Export-Import Bank ar fi trebuit să asigure 85% din costuri, însă acestea cresc vertiginos în paralel cu întârzierile. Condițiile împrumutului – dobândă de 2%, returnarea în 20 de ani, cu o perioadă de grație de șase ani.
Contractul include totul, de la finanțare și materiale, și inclusiv două treimi din forța de muncă este adusă din China, ceea ce a a generat și un alt impact, prin afectarea firmelor locale de construcții.
Întreaga construcție este planificată în patru etape, prima – de 41 km lungime – urmând să fie finalizată anul acesta, în mai. Celelalte trei vor fi greu de realizat, din simplul motiv că statul nu poate să primească împrumuturi suplimentare, scrie europeanwesternbalkans.com.
Guvernul a sugerat luna aceasta un parteneriat public-privat conform căruia o terță parte să continue autostradă și, la schimb, să exploateze ulterior timp de treizeci de ani pentru a recupera investiția. Chinezii de la CRBR ar fi semnat un acord pentru a termina restul proiectului în acest mod.
Specialiștii spun însă că rambursarea împrumutului doar pentru prima fază va fi o provocare și chinezii vor ajunge să preia mai multe terenuri puse de stat ca garanție.
În plus, două studii, din 2006 și 2012, realizate de companii occidentale, au arătat că proiectul nu este economic fezabil, din cauza circulației reduse. Pe cel mai aglomerat segment, media era de 6.000 de autovehicule pe zi, iar pentru ca autostrada să fie rentabilă ar trebui să existe o medie zilnică de 25.000 de autovehicule. Conform unui studiu mai recent, anul trecut media a fost de 8.000 de maşini pe zi pe cea mai aglomerată porţiune a rutei dintre capitală şi litoral. Ceea ce nu va putea asigura returnarea împrumutului.
Pentru a face față împrumutului, guvernul de la Podgorița a fost nevoit să crească taxele, să înghețe salariile bugetarilor și chiar a retras beneficiile pentru mame.
Anul trecut, impactul estimat de instituții internaționale asupra datoriei publice muntenegrene era de 82% din PIB, în următorii ani.
În aceste condiții, pare să se confirme deja temerea că decizia Podgoriței ar putea transforma Muntenegru într-o nouă victimă a așa-numitei „diplomaţii a capcanei datoriilor şi dependenţei subiacente” practicate de China – atunci când statele nu mai pot returna împrumuturile, ele sunt forțate să-și înstrăineze din active.
Soluția sugerată de FMI – oprirea proiectului și continuarea după aderare, cu fonduri europene
FMI a sfătuit Muntenegru să amâne finalizarea autostrăzii până la intrarea în UE, când va putea accesa fonduri de investiții și structurale.
Cel mai devreme termen pentru aderare este 2025, ținând cont de noile provocări cărora Uniunea trebuie să le facă față, dar și reformelor pe care Muntenegru încă trebuie să le implementeze.
