Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru dezvoltarea producției ecologice (bio), prezentat joi, propune 23 de măsuri structurate în jurul a 3 axe:
- stimularea consumului de produse ecologice,
- sporirea producției și
- îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului – pentru a asigura o creștere echilibrată a acestuia, potrivit unui comunicat al Comisiei.
Comisia Europeană își propune ca, până în 2030, în UE să se folosească 25 % terenurile agricole pentru agricultura ecologică (bio), precum și să stimuleze dezvoltarea „în mod semnificativ” acvacultura ecologică.
Planul de acțiune ține seama de rezultatele consultării publice desfășurate în perioada septembrie-noiembrie 2020, care a atras în total 840 de răspunsuri din partea părților interesate și a cetățenilor.
România – jos de tot: nici măcar agricultura de subzistență nu e bio…
Între statele membre există diferențe semnificative în ceea ce privește ponderea terenurilor agricole utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5 % la peste 25 %.
Astfel, deși are un sector agricol setat pe micile gospodării și ferme, agricultura ecologică reprezintă doar 2,9% din suprafaţa agricolă a Romaniei, a cincea cea mai mică din UE, după Malta (0,5%), Irlanda (1,6%), Bulgaria (2,3%) și Regatul Unit (câte 2,6%), potrivit datelor Eurostat.
Dacă România ar reuși să aplice planul Comisiei Europene (CE), ar avea aproximativ 3 milioane de hectare să pregătite pentru agricultura bio.
România se află în primii ani de conversie la agricultura ecologică, potrivit uneia dintre concluziile Conferinței „Cum (re)învățăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii și scurtarea lanțului de la producător la consumator”, organizată de CursDeGuvernare.ro.
(Citiți și: „VIDEO INTEGRAL ȘI SINTEZĂ #CovidAgri/Cum (re)învățăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii”)
Planul de acțiune al Comisiei Europene este în conformitate cu Pactul Verde european, cu strategia „De la fermă la consumator” și cu Strategia privind biodiversitatea.
Axa 1: Stimularea consumului de produse bio prin achiziții publice
Planul CE are în vedere creșterea consumului de produse bio prin stimularea utilizării sporite a acestora în cantinele publice prin achiziții publice și prin sporirea gradului de distribuire a produselor ecologice în cadrul programului UE pentru școli.
Alte măsuri vizează:
- promovarea consumului de produse ecologice,
- prevenirea fraudelor,
- sporirea încrederii consumatorilor
- îmbunătățirea trasabilității produselor ecologice și
- informarea și comunicarea cu privire la producția ecologică.
„Sectorul privat poate juca și el un rol semnificativ, de exemplu prin recompensarea angajaților cu „bonuri bio” pe care le pot folosi pentru a achiziționa alimente ecologice”, potrivit comunicatului citat.
Axa 2: Stimularea creșterii producției
Circa 8,5 % din suprafața agricolă a UE este cultivată în mod ecologic în prezent, iar tendințele arată că, în ritmul actual de creștere, UE va atinge un procent de 15-18 % până în 2030.
Planul de acțiune pentru creșterea proporție la 25% se axează în mare măsură pe „efectul de atracție” al cererii, dar politica agricolă comună a UE va rămâne un instrument esențial pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologică.
În prezent, un procent de circa 1,8 % (7,5 miliarde euro) din bugetul aferent politici agricole comunce (PAC) este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice.
Pe viitor, PAC va include programe ecologice care vor fi susținute de un buget de 38-58 de miliarde EUR, pentru perioada 2023-2027, în funcție de rezultatul negocierilor privind PAC.
Dintre celelalte instrumente esențiale prevăzute se remarcă:
- utilizarea tehnologiei blockchain și a altor tehnologii pentru a îmbunătăți trasabilitatea, sporind transparența pieței,
- consolidarea prelucrării la nivel local și la scară redusă,
- sprijinirea organizării lanțului alimentar,
- îmbunătățirea nutriției animalelor.
- certificarea mai degrabă a grupurilor de fermieri decât a fiecărui fermier în parte,
- activități de cercetare și inovare și
- organizarea de evenimente de informare și crearea de rețele pentru schimbul de bune practice.
De asemenea, se va încuraja dezvoltarea rețelelor de turism ecologic prin intermediul „biodistrictelor” (zone în care fermierii, cetățenii, operatorii turistici, asociațiile și autoritățile publice colaborează în vederea gestionării sustenabile a resurselor locale, pe baza principiilor și practicilor ecologice).
Comisia va organiza anual și o „Zi a produselor ecologice” la nivelul UE, câând va da premii în cadrul lanțului alimentar ecologic.
Axa 3: Îmbunătățirea sustenabilității
În fine, se urmărește și îmbunătățirea în continuare a performanței agriculturii ecologice în ceea ce privește sustenabilitatea. Pentru realizarea acestui lucru, măsurile se vor axa pe îmbunătățirea bunăstării animalelor, pe asigurarea disponibilității semințelor ecologice, pe reducerea amprentei de carbon a sectorului și pe reducerea la minimum a utilizării materialelor plastice, a apei și a energiei.
De asemenea, Comisia intenționează să sporească ponderea activităților de cercetare și inovare și să dedice cel puțin 30 % din bugetul aferent acțiunilor de cercetare și inovare din domeniul agriculturii, al silviculturii și al zonelor rurale pentru teme specifice sectorului agriculturii ecologice sau relevante pentru acesta.
Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate printr-o monitorizare anuală, împreună cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai statelor membre și ai părților interesate, prin rapoarte bianuale privind progresele înregistrate și printr-o evaluare la jumătatea perioadei.
În recomandările adresate statelor membre cu privire la planurile strategice PAC ale acestora, publicate în decembrie 2020, Comisia a inclus obiectivul atingerii unui procent de 25 % de suprafață agricolă dedicată agriculturii ecologice în UE până în 2030. Statele membre sunt invitate să stabilească valori naționale pentru acest obiectiv în planurile lor PAC. Pe baza condițiilor și nevoilor lor locale, statele membre vor explica apoi modul în care intenționează să atingă acest obiectiv cu ajutorul instrumentelor PAC.
Comisia și-a prezentat propunerile de reformă a PAC în 2018, introducând o abordare mai flexibilă, bazată pe performanță și pe rezultate, care ia în considerare condițiile și nevoile locale, stabilind în același timp obiective mai ambițioase la nivelul UE în ceea ce privește sustenabilitatea. Noua PAC se bazează pe nouă obiective, care reprezintă totodată baza pornind de la care țările UE își elaborează planurile strategice PAC.
