Uniunea Europeană marchează un nou pas în implementarea controversatului Green Deal și REPowerEU, prin impunerea de limite emsiilor de metan.
Noul regulament obligă industria gazelor naturale, petrolului și cărbunelui din Europa să măsoare, să monitorizeze, să raporteze și să verifice emisiile de metan conform celor mai înalte standarde de monitorizare și să ia măsuri pentru a le reduce. Aceasta impune operatorilor din UE de gaz, petrol și cărbune să oprească arderile evitabile și de rutină și să reducă arderea și ventilația în situații precum urgențe, defecțiuni tehnice sau atunci când este necesar din motive de siguranță.
Întrucât Europa importă o mare parte din energia pe care o consumă, regulamentul va contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de metan din combustibilii fosili importați . Regulamentul va introduce treptat cerințe mai stricte pentru a se asigura că exportatorii aplică treptat aceleași obligații de monitorizare, raportare și verificare ca și operatorii UE.
Control strict al emisiilor de metan
Noile norme impun Comisiei să pună în aplicare un instrument de monitorizare a emițătorilor globali de metan pentru a furniza informații, pe baza datelor din satelit, cu privire la amploarea, apariția și localizarea surselor cu emisii mari de metan care apar în interiorul sau în afara UE.
Comisia va institui, de asemenea, un mecanism de alertă rapidă pentru evenimentele „superemițătoare”, și anume incidente în care instalațiile, echipamentele sau infrastructura emit rate foarte mari de metan. Mecanismul va acționa ca un sistem de avertizare timpurie pentru a detecta evenimentele superemițătoare și va alerta țara UE sau non-UE pentru a se lua măsuri pentru a le opri sau a le preveni.
Limite ale emisiilor de metan și pentru importuri
Ţările UE au aprobat o lege care impune limite ale emisiilor de metan pentru importurile de petrol şi gaze din Europa, începând cu 2030
Ţările Uniunii Europene au aprobat o lege care impune limite ale emisiilor de metan pentru importurile de petrol şi gaze ale Europei, începând cu 2030, exercitând presiuni asupra furnizorilor internaţionali să reducă scurgerile de gaze cu efect de seră, transmite Reuters.
Din 2030, UE va impune „valori maxime de intensitate a metanului” combustibililor fosili introduşi pe piaţa europeană. Comisia Europeană va stabili limitele exacte de metan până la acea dată. Importatorii de petrol şi gaze care încalcă limita s-ar putea confrunta cu sancţiuni financiare.
Industria energetică critică abordarea UE
Este posibil ca regulile să afecteze mari furnizori de gaze precum SUA, Algeria şi Rusia. Moscova a redus livrările către Europa de la invazia sa din 2022 a Ucrainei şi de atunci a fost înlocuită ca cel mai mare furnizor de gaze din Europa de către Norvegia, ale cărei livrări au cea mai mică intensitate de metan din lume.
Un purtător de cuvânt al Asociaţiei Internaţionale a Producătorilor de Petrol şi Gaze a spus că este îngrijorat de faptul că UE ar putea să nu recunoască standardele de metan existente ale altor jurisdicţii ca fiind conforme cu propriile sale norme – iar nerespectarea acestui lucru ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie.
În România costurile vor trece de 1 mld. euro până în 2030
În luna noiembrie a anului trecut, ministrul Energiei Sebastian Burduja anunța că statul român va cere Comisiei Europene modificarea legislației UE de înăsprire a normelor privind emisiile de metan, arătând că România va suporta cele mai mari costuri dintre toate statele Uniunii. Din păcate demersul său nu a fost încununat cu succes.
„Discutăm despre o propunere de Regulament în ceea ce privește emisiile de metan, pentru că România este într-o poziție specială. Vom avea de departe cel mai mare cost dintre toate statele europene, de peste un miliard de euro, care va fi resimțit de industrie, și nu vrem să fie resimțit nici de industrie, nici de consumatori”, declara atunci ministrul Burduja.
O bună parte din emisiile de metan provin de la sondele de gaze și petrol inactive, care ar trebui monitorizate, costurile fiind imense dar și inutile.
În acest sens este focusul pe monitorizarea și raportarea emisiilor de metan. „Studii recente dezvăluie un fapt surprinzător: o majoritate semnificativă a emisiilor de metan, cel puțin în România, provine dintr-o mică fracțiune din totalul instalațiilor sale de petrol și gaze. Cu peste 50.000 de sonde forate în ultimii 150 de ani, doar o fracțiune rămâne operațională astăzi. Astfel, accentul pe sondele inactive ar putea fi greșit plasat”, arată Federația Patronală Petrol și Gaze din România.
***
